Grecia amana din nou acordul politic, in timp ce partenerii externi isi pierd rabdarea

Guvernele din zona euro si ministrii cabinetului condus de Lucas Papademos au dat mai multe termene limita partidelor din Parlamentul elen, care au trecut insa fara ca liderii politici de la Atena sa-si ia angajamente ferme ca vor implementa masurile cerute de FMI, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana indiferent de rezultatul alegerilor din aprilie.

Fara garantii ca politicienii din Grecia vor aplica masurile, partenerii din zona euro au indicat ca nu vor semna un nou acord de finantare externa, care sa ajute statul elen sa evite falimentul si sa se finanteze in conditii acceptabile timp de inca doi ani.

Liderii celor trei partide politice din coalitia ce sustine in parlamentul elen guvernul politic condus de tehnocratul Lucas Papademos au amanat cu o zi "discutiile de criza" anuntate pentru marti, care ar fi trebuit sa continue pana la un acord ferm.

Papademos, care a fost investit in luna noiembrie cu mandatul de a obtine un nou pachet de ajutor extern, de 130 miliarde euro, de la FMI si Comisia Europeana, incearca sa-i convinga pe liderii celor trei partide sa accepte masurile de austeritate si reforma economica pentru a evita falimentul, in pofida nemultumirilor larg raspandite in randul populatiei.

Liderii coalitiei evita insa sa se grabeasca in acest sens, din cauza temerilor ca ar putea pierde capital electoral la alegerile din aprilie. Liderii din zona euro au lansat numeroase apeluri la urgentarea negocierilor politice de la Atena, avertizand ca Grecia va intra in faliment in martie daca nu va primi ajutorul extern necesar pentru a refinanta obligatiunile de 14,5 miliarde euro care vor ajunge la maturitate la jumatatea lunii.

Invocand interesul national, politicienii spun ca vor mai intai sa se asigure ca masurile cerute de creditorii externi sunt constitutionale si vor scoate tara din criza.

Printre masurile care conditioneaza continuarea imprumuturilor multilaterale pentru Grecia se numara reducerea salariilor si pensiilor din sectorul public cu 25%, dar si numeroase modificari pe piata muncii care ar afecta veniturile salariatilor din sectorul privat.

Principalele sindicate din sectorul public si privat din Grecia au declansat marti o greva generala de 24 de ore, paralizand activitatea din unele sectoare, precum cel maritim si portuar, si asigurand capacitate minima de lucru in altele, precum transporturile, sanatatea si educatia.

Protestatarii adunati in numar mare in fata cladirii Parlamentului din Atena au scandat "Nu conditiilor medievale de munca!".

Termenele limita indicate de liderii europeni, de premierul Papademos si de ministrul Finantelor Evangelos Venizelos si-au pierdut semnificatia. Venizelos declara sambata ca politicienii trebuie sa se puna de acord cel tarziu pana duminica pentru a mai putea spera la ajutor international. Duminica, termenul limita a devenit luni, dar partenerii externi nu au primit nici in prima zi a saptamanii garantiile pe care le cer. Politicienii au promis luni ca vor lua marti toate deciziile necesare, insa discutiile au fost amanate pentru miercuri.

Aceste intarzieri parca sfideaza autoritatea cancelarului german Angela Merkel, al carei guvern este unul dintre principalii finantatori ai imprumuturilor internationale pentu Grecia. Merkel a declarat luni ca trebuie sa se ajunga de urgenta la un acord, aratandu-se uimita de amanarile repetate.

Resentimentele populatiei din Grecia se indreapta tot mai mult catre Germania, iar protestatarii adunati marti in fata Parlamentului de la Atena au ars un steag german si unul nazist.

Merkel a incercat sa calmeze spiritele, afirmand ca eliminarea Greciei din zona euro ar avea "consecinte imposibil de prevazut".

"Nu voi lua parte la eliminarea Greciei din zona euro", a declarat cancelarul german, raspunzand unei intrebari din partea unui student grec in timpul unei intalniri cu tinerii la un muzeu din Berlin.

Statele din zona euro nu pot fi scoase din zona euro de catre ceilalti membrii ai uniunii, insa unii politicieni europeni au inceput sa discute public chestiuni care pana recent erau soptite numai in spatele usilor inchise: daca Atena nu accepta conditiile, guvernele din zona euro nu vor face nimic sa previna iesirea voluntara a Greciei din blocul monetar.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat ca zona euro poate supravietui si fara Grecia, daca Atena nu va respecta angajamentele luate in fata creditorilor externi.

Comisarul european pentru Agenda Digitala, Neelie Kroes, reprezentantul Olandei in Comisia Europeana, a facut observatii similare.

Surse oficiale europene au declarat ca acordul de finantare externa trebuie acceptat in intregime de Grecia si aprobat apoi de guvernele din zona euro, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International, toate acestea pana la 15 februarie, deoarece preschimbarea de obligatiuni menita sa reduca semnificativ datoriile statului elen catre creditorii privati necesita proceduri juridice complexe. In lipsa unui acord pana la 15 februarie, procedurile legale nu vor putea fi finalizate la timp pentru ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata la scadenta din 20 martie.