romania,

ungaria,

austeritate,

reuters,

fmi

Chiar daca aceasta constatare ii poate irita pe ungurii care s-au considerat intotdeauna superiori vecinilor lor mai saraci din est, Romania ar putea oferi lectii Budapestei in incercarea acesteia de a obtine un credit de salvare din partea Uniunii Europene si a FMI, noteaza agentia Reuters, intr-o paralela privind situatia celor doua state.

Respectand strict termenii unui program similar, Bucurestiul a reusit sa isi repuna economia, altadata framantata, pe drumul cresterii. Acest drum va fi insa dureros pe termen scurt si ii va pedepsi pe decidentii politici care au pus-o in aplicare.



Confruntat cu un maxim al costurilor creditarii, care risca sa alunge investitoriii straini, premierul ungar Viktor Orban a renuntat la abordarea confruntationala cu creditorii si incearca sa aduca unele corectii.



Este insa probabil ca Uniunea Europeana si Fondul Monetar International vor cere atat renuntarea la reformele care au definit guvernarea FIDESZ, cat si noi masuri de compensare a acestora, ceea ce ar putea duce la si mai multa austeritate.



Aceasta pozitie dura l-a obligat pe omologul roman al lui Orban, premierul Emil Boc, sa impuna masuri de austeritate impopulare, in pofida amplei opozitii publice si a unei caderi abrupte de popularitate, factori pe care Orban ii va lua, cu siguranta, in considerare.



Daca Ungaria va incheia acordul, acesta va stabiliza economia si va promova reforma. Negocierile vor fi insa dure. "FMI a fost putin flexibil in cazul Romaniei si va fi si mai putin flexibil cu Ungaria. Va dori sa inverseze reforme cheie sau aspecte ce vor fi foarte sensibile pentru votantii FIDESZ, iar aici lucrurilor vor deveni foarte dificile", considera Nicholas Spiro, economist specializat in probleme de riscuri suverane.



Atat Ungaria, cat si Romania si-au asigurat credite de salvare de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International in momentul culminant al crizei economice, cand au fost confruntate cu recesiune, plecari de capitaluri, devalorizare monetara si deterioarea balantelor externe.



Drumurile lor s-au despartit apoi. In 2010, premierul Orban, nou ales, a pus capat cooperarii cu FMI si a inceput o politica in favoarea cresterii, majorand taxele bancare si asupra altor firme straine, si taindu-le apoi pentru intreprinderile mici si majoritatea populatiei ungare.



Spre deosebire, Romania a incheiat un nou acord cu FMI in 2011. Acum, Romania este mai bine plasata decat Ungaria de agentiile de rating Moody's si Fitch in privinta riscului investitional, si, dupa doi ani de recesiune, pare ca va depasi majoritatea tarilor din regiune, cu o crestere de 2% in acest an.



De asemenea, Banca Nationala a Romaniei a reusit sa reduca rata dobanzii de referinta in ultimele sale doua sedinte, pana la 5,75%, iar leul a pierdut doar 2,5 procente in fata euro in ultimele sase luni, fata de deprecierea de 14,2% a forintului ungar.



"Acesta a fost un tratament care a dat in cele urma rezultate", a comentat pentru Reuters Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).



"Tratamentul" a fost insa insotit de un cost. Boc a fost confruntat cu ani de framantari politice, iar masurile sale de austeritate - printre care 200.000 de concedieri din sectorul de stat - l-au facut atat de nepopular, incat guvernul sau ar putea sa nu supravietuiasca alegerilor din toamna acestui an.



Un Eurobarometru recent a aratat ca peste 70% dintre romani cred ca tara se indreapta intr-o directie gresita.



"Pentru Romania, acesta nu s-a realizat fara dureri. A provocat destul de multa framantare politica", estimeaza William Jackson, de la Capital Economics, o firma de consultanta cu sediul la Londra. "Daca Ungaria urmeaza sa incheie un acord, vor exista puncte de controversa. Intregul proces ar putea fi mai dificil decat se asteapta majoritatea oamenilor", considera acelasi expert, in comentariul Reuters.

Nume prenume

Email
(nu va fi afisat pe site)

Cod securitate7 + 4 =

Opinia ta
(fara diacritice)