Nu tu esti responsabil

Scuze daca asta vine ca un soc, dar nu esti reponsabil; nu conteaza cat de mult vrei sa fii, nu conteaza cat de mult crezi ca esti, nu conteaza cat de mult meriti sa fii. Daca nu esti tu responsabil nu inseamna ca este neaparat altcineva. Toti putem fi in acelasi tren in viteza, fara conductor, sau poate cu un conductor (care poate fi nebun, beat sau adormit, dar asta-i alta situatie). Odata ce accepti ca nu esti raspunzator, poti renunta la multe, te eliberezi. In loc sa te plangi „De ce nu e asa?“, poti sa accepti ca nu e si gata. In loc sa te dai, metaforic, cu capul de un perete de caramida imaginar, poti pleca fluierand, cu mainile in buzunare; in fond nu esti responsabil si deci nici raspunzator. Odata ce intelegi minunatul concept ca esti aici ca sa te simti bine, si nu sa organizezi treburile, esti liber sa stai mai des la soare, sa-ti iei timp liber. Se intampla tot felul de lucruri; bune sau rele. Se poate, sau nu, sa existe un conductor. Daca vrei, poti da vina pe el. Poti accepta ca aceasta calatorie va fi uneori infricosatoare, uneori antrenanta, uneori plictisitoare, uneori frumoasa, daca nu exista un conductor (de fapt, cu sau fara el, se intampla aceleasi lucruri). Trebuie sa avem atat chestii bune, cat si rele. Asta e realitatea. Daca tu sau eu am fi responsabili, probabil am interveni prea mult si am scapa de majoritatea celor rele; rasa umana s-ar stinge mult prea repede datorita stagnarii, lipsei provocarilor, motivatiilor si agitatiei. In final, cele rele ne aprind, ne obliga sa invatam si ne dau motivatia de a trai. Daca toate ar fi bune, ar fi teribil de placut si plictisitor. O mica exceptie la cele de mai sus, poate nu tu esti regizorul spectacolului, dar asta nu te absolva de toate responsabilitatile. Ai inca obligatii – inca trebuie sa respecti lumea in care traiesti si oamenii langa care locuiesti; doar ca nu ai intreaga responsabilitate pentru tot spectacolul si ce tine de el. Avand in vedere ca nu esti raspunzator, te poti uita ca la un film si te poti inveseli la fiecare chestie hazlie; poti plange la partile triste si te poti ascunde in momentele infricosatoare. Dar nu esti nici regizorul, nici macar operatorul. Nu esti nici macar plasatoarea. Esti spectatorul, savureaza spectacolul.