Nu barfi

„Stiai ca la ultima conferinta a companiei,  Sergiu de la contabilitate a fost vazut iesind din dormitorul Ioanei, aia de la marketing, duminica dimineata cu noaptea-n cap? Si ca de atunci au fost vazuti de doua ori la pranz in oras. Iar Cati jura ca i-a vazut tinandu-se de mana in lift. Vezi tu, Sergiu e insurat si credeam ca Ioana e logodita. Ce zici? E frumos sa o tina tot asa?“ Raspuns: „Si ce ma priveste pe mine?“ Bun, nu te priveste. Decat daca se intampla ca Sergiu sa fie seful tau si activitatea lui are de suferit. Sau esti logodnicul Ioanei.  Uneori e util sa mai stii ce se petrece. Dar regula asta are o parte chiar foarte, FOARTE simpla: sa nu transmiti mai departe. Stop. Barfa se opreste la tine. Daca asculti, dar nu „dai mai departe“ sau nu-ti dai cu parerea, vei fi vazut ca „unul de-al nostru“, nu ca un spargator de chefuri. Nu trebuie sa se vada ca nu esti de acord. Pur si simplu nu da nimic mai departe. Barfa e meseria mintilor fara ocupatie. A celor care n-au suficient de lucru. De asemenea, e specialitatea celor care au de facut lucruri stupide. Pe care le pot face fara a gandi. Astfel, trebuie sa se ocupe cu palavre insipide, flecareli, zvonuri, minciuni si istorioare malitioase. Problema e ca daca nu intri in joc esti considerat serios sau incuiat. Trebuie sa dai impresia ca barfesti fara a o face vreodata. Nu te apuca sa spui hodoronc-tronc tuturor cat sunt de tantalai ca barfesc. In majoritatea cazurilor, discretia este cuvantul-cheie. Nu lasa sa se vada ca nu esti de acord. Pur si simplu nu barfi si tine totul pentru tine.