Pune intrebari concrete

Uneori, in viata ta profesionala sau personala, ti se vor pune intrebari formulate la un mod atat de general incat iti va fi aproape imposibil sa le raspunzi. Dintre cartile sau seminarele pe tema formarii individuale – este preferata „What are your goals?*“. Si s-a adresat, vreodata, intrebarea asta? Ai avut vreodata sentimentul de frustrare si de neadaptare din cauza ca nu ti-a venit in minte un raspuns spontan? Sau pentru ca replicile care ti-au iesit pe buze pareau incalcite si lipsite de profunzime? Daca lucrezi in domeniul afacerilor, la un moment dat, in decursul carierei tale, vreun asa-zis istet te va chestiona, referindu-se la afacerea ta: „Care  este planificarea strategica pentru ca firma ta sa fie pozitionata acolo unde doresti in urmatorii cinci ani?“ Cumva, constati ca incepi sa asuzi, pe masura ce, fara efort, cauti sa canalizezi discutia spre generalitati, fara a uita sa contrapui „discursul executiv“? Nutresti speranta ca raspunsul tau suna convingator, dar, in strafundul sufletului, stii ca s-ar putea sa fie interpretat dur, ceva de genul: „Ce tot spui tu, acolo? Chiar ca habar nu am!“ Este cat se poate de normal sa te simti frustrat la primirea unor astfel de intrebari, deoarece, desi este important sa fie adresate, ele sunt incredibil de prost delimitate. {i, efectiv, e aproape imposibil sa le raspunzi. Motivul – pur si simplu, sunt prea cuprinzatoare. Concluzia este ca, daca doresti sa obtii un raspuns corect de la cineva, trebuie sa restrangi aria intrebarii si sa te concentrezi asupra a ceva caracteristic – pentru care exista un raspuns. In loc de o intrebare generala referitoare la „telurile“ tale, imagineaza-ti ca, mai degraba, ti s-au  pus, de exemplu, intrebari mai precise. Asa: Intentionezi sa ai copii? Cati ti-ar placea sa ai? Intentionezi sa te casatoresti? Te vezi traindu-ti viata in aceasta tara sau peste hotare? La modul ideal, in ce fel de casa ti-ar placea sa traiesti? Intentionezi sa-ti mentii permanent acest loc de munca? Nu crezi ca, daca ti s-ar fi adresat intrebari bine tintite, ca acestea, ai fi putut sa te concentrezi asupra lor si sa le raspunzi, pe rand, la final obtinandu-se o imagine mai clara asupra „foii tale de parcurs“? Sa-ti mai dau si un alt exemplu, simplu. De aceasta data, referitor la un domeniu mult mai familiar si mai direct. Imagineaza-ti ca se apropie ziua de nastere a cuiva si, in loc sa incerci sa-i faci o surpriza, te hotarasti sa intrebi persoana ce i-ar placea. Si s-a intamplat vreodata sa intrebi „imi dai vreo idee cu privire la ce-as putea sa-ti aduc de ziua ta?“, cu singurul rezultat ca ti se raspunde, cu un raspuns stanjenit: „Mmm... Nu stiu. Nu-mi vine in minte chiar nimic“? Si de aceasta data, problema o reprezinta faptul ca intrebarea este prea generala. Presupune ca o reformulezi mai bine tintita: Daca ti s-ar cumpara un CD, ce-ai dori sa contina? Daca te-ai afla intr-o librarie, cu finantele asigurate, ce carte ti-ai alege? Iti garantez ca vei obtine un raspuns foarte la obiect. Permite-mi sa enunt din nou regula: Tinteste-ti bine intrebarea si vei obtine un raspuns mai util. „Ceea ce se rezuma in urma interogatoriului este total eronat – si nu adevarul.“ Thomas Paine, filosof politic si patriot american (SUA) – (1737-1809)