Inima sanatoasa: cum ne afecteaza Hipertensiunea arteriala

Trebuie sa stim in primul rand ca inima noastra se poate afla in doua stari: o stare de repaus, in care muschiul inimii se relaxeaza si ii permite acesteia sa se umple cu sange, sau  asa-numita diastola, si o stare de contractie, in care aceasta impinge sangele in imensul circuit  cardiovascular din care face parte, sau altfel spus sistola.

 

Sangele se distribuie la nivelul tuturor celulelor prin intermediul vaselor de sange, iar  presiunea pe care coloana de sange o exercita asupra acestor „conducte de transport” se numeste  tensiune arteriala. Aceasta tensiune arteriala este de doua tipuri: sistolica si diastolica. Asa cum putem anticipa, tensiunea arteriala sistolica reprezinta presiunea pe care sangele o exercita asupra peretelui vasului de sange atunci cand inima se contracta, iar in opozitie, tensiunea arteriala diastolica reprezinta presiunea exercitata de coloana de sange asupra peretelui arterial atunci cand inima se relaxeaza. 

 

In lipsa acestei presiuni in artere, nu ar fi posibila circulatia sangelui in organism, dar o crestere excesiva a sa este, evident, daunatoare organismului nostru. In mod fiziologic, tensiunea arteriala sistolica are intotdeauna o valoare mai mare ca cea diastolica, iar valoarea ei este afisata sau citita inaintea celei diastolice. 

 

Practic, hipertensiunea arteriala reprezinta situatia in care masuratori succesive inregistreaza o crestere persistenta a tensiunii arteriale sistolice si/sau a tensiunii arteriale diastolice la valori mai mari sau egale cu 140/90 mmHg. Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) nu sunt deloc incurajatoare: o persoana din trei sufera de hipertensiune arteriala, in special in tarile in curs de dezvoltare. Specialistii trag un semnal de alarma in privinta acestei rate inalte, „raportul este o noua dovada a cresterii spectaculoase a afectiunilor care provoaca cardiopatii si alte boli cronice, indeosebi in tarile unde populatia are venituri scazute”, a declarat Margaret Chan, director general al OMS.

 

Unul din principalii factori favorizanti ai hipertensiunii arteriale este obezitatea. Incidenta acesteia este in continua crestere in lume din cauza cresterii consumului de alimente de tip fast-food si a lipsei unui program sustinut de activitate fizica. In fiecare regiune, numarul obezilor s-a dublat in perioada 1980 – 2008. „In prezent, jumatate de miliard de oameni au fost declarati obezi”, a mentionat Ties Boerma, directorul Departamentului de Statistici in domeniul sanatatii din cadrul OMS. 

 

Din pacate, prevalenta obezitatii este in continua crestere, desi la nivel global se fac eforturi sustinute in lupta cu aceasta boala. Potrivit datelor OMS, bolile „mute” (obezitatea, hipertensiunea arteriala, etc.) stau la baza a doua treimi din decesele inregistrate la nivel mondial. Nici in Romania lucrurile nu stau pe roze. Aproximativ 40% din romani sufera de hipertensiune arteriala, insa doar 3 bolnavi din 7 sunt tratati corect datorita lipsei compliantei la tratament, sau sunt tratati tardiv, din cauza intarzierii prezentarii la medic.

 

Cand trebuie sa ne ingrijoreze hipertensiunea arteriala? Hipertensiunea arteriala este o boala ce poate fi transmisa ereditar. De aceea, daca avem rude de sange care sufera de hipertensiune arteriala, trebuie sa luam in considerare posibilitatea ca la un moment dat sa dezvoltam, la randul nostru, aceasta afectiune. Un factor de luat in considerare il reprezinta si varsta la care membrii familiei au dezvoltat aceasta boala. 

 

Daca acestia au fost diagnosticati inaintea varstei de 40 de ani, este recomandat sa ne monitorizam tensiunea arteriala anual, dupa varsta de 20 de ani. In caz contrar, se recomanda un consult de specialitate o data pe an, dupa varsta de 40 de ani, pentru a fi siguri ca ne pastram o inima sanatoasa. Evident, in situatii particulare, nu trebuie sa indeplinim criteriile de mai sus pentru a dezvolta hipertensiune arteriala, si deci nu exista un pattern general valabil, putand fi diagnosticati cu hipertensiune arteriala la varste fragede chiar si in cazul in 

care nu avem rude care sa fi fost in aceeasi situatie ca si noi.

 

Cum aflu ca sunt hipertensiv? Diagnosticul de hipertensiune arteriala nu-l poate pune  decat un medic specialist. Este bine ca prima masuratoare sa se faca intr-un cabinet de specialitate, in cadrul unui consult medical. In functie de valorile inregistrate, medicul cardiolog ne poate spune daca valoarea tensiunii noastre este una normala, daca riscam sa dezvoltam aceasta boala sau daca putem fi diagnosticati deja ca hipertensivi, in ultima situatie putandu-ne incadra si intr-o clasa de severitate. Valorile tensiunii arteriale sunt exprimate in milimetri coloana de mercur (mmHg). 

 

Este hipertensiunea arteriala o boala vindecabila? Hipertensiunea arteriala este o boala care, din nefericire, in majoritatea cazurilor ne va acompania intreaga viata. Este o boala cu care trebuie sa invatam sa traim si pe care trebuie s-o tratam eficient si s-o monitorizam atent. De cele mai multe ori, aceasta boala este una pe care nu o putem vindeca, insa ne putem mentine valorile tensiunii in limite normale printr-un tratament instituit la timp si in functie de patologia asociata persoanei in cauza. Atentie, in momentul opririi bruste a tratamentului, tensiunea arteriala va creste la valorile initiale crescute care au condus la acest diagnostic sau poate chiar la valori mai mari.

 

Pe langa tratamentul medicamentos, trebuie sa renuntam la fumat, la consumul de alcool, sa ne tinem sub control valorile colesterolului, sa ne mentinem activi si cu o greutate in intervalul de normalitate, valori pe care le putem stabili pe baza indicelui de masa corporala. Mai multe detalii despre cum ne putem calcula acest indice gasim in capitolele anterioare ale cartii. Exceptia de la regula o fac situatiile cand aceasta boala este secundara consumarii unor tipuri de medicamente, cum sunt anticontraceptivele orale, sau cand este datorata unor modificari hormonale, afectiuni renale etc. 

 

Spre deosebire de situatiile cand hipertensiunea arteriala este primara, si aceasta nu poate fi vindecata, ci doar ameliorata, hipertensiunea arteriala secundara se poate vindeca prin inlaturarea cauzei sau tratarea bolii care a produs-o. Cand vorbim de tratamentul acestei boli, este important sa respectam cu rigoare programul de administrare a medicamentelor si dozajul acestora. Trebuie sa evitam sa ne abatem de la acesta, lucru care, din pacate, se intampla frecvent in randul pacientilor hipertensivi, acestia renuntand sa mai ia doza intreaga de medicament sau renuntand chiar la intreaga pastila, din diferite considerente. 

 

Acest obicei ne poate dauna intr-o mai mare masura decat credem, intervenind asa- numitul fenomen de rebound medicamentos, situatie in care tensiunea arteriala poate creste la valori uriase, ceea ce poate duce mai departe la aparitia unui accident vascular cerebral si nu numai. 

 

De aceea, in cazul in care observam ca schema de medicamente pe care o urmam nu ne mai ajuta sa ne mentinem tensiunea in limitele de normalitate, intampinam neplaceri de tipul efectelor adverse sau a unor noi simptome, trebuie sa ne prezentam cat mai rapid la medicul cardiolog ce ne-a prescris tratamentul initial, pentru a-l modifica impreuna cu acesta, in beneficiul nostru.Cum ne afecteaza hipertensiunea arteriala? Persoanele cu valori crescute ale tensiunii arteriale risca sa dezvolte si alte afectiuni. 

 

Corpul nostru functioneaza ca un tot unitar, si de aceea, cand un organ sufera, aceasta suferinta va fi resimtita si de restul organismului. Hipertensiunea arteriala netratata va duce in 50% din cazuri la fenomene de boala coronariana ischemica, in 33% din cazuri la accident vascular cerebral si in 10-15% din cazuri la deces prin insuficienta renala.

 

Cum recunoastem hipertensiunea arteriala? Hipertensiunea este insotita de unul dintre urmatoarele simptome:

 

- Modificarea sau pierderea starii de constienta cum ar fi letargia sau sincopa

- Modificari ale starii mentale sau schimbari bruste de comportament cum ar fi confuzie, delir, halucinatii

- Dureri in piept, senzatie de constrictie sau presiune toracica, palpitatii

- Ameteala

- Vorbire neclara, deformata sau incapacitatea de a vorbi

- Epistaxis (sangerare nazala) care nu se opreste in 5 minute

- Amorteala

- Paralizie sau incapacitatea de a misca o parte a corpului

- Tahicardie (accelerarea ritmului cardiac)

- Cefalee severa sau neobisnuita

- Modificari ale vederii

- Slabiciune.

 

de SuntFericita.ro
Redactia Sunt Fericita reprezinta o echipa de 3 femei care cerceteaza zilnic cele mai relevante subiecte pentru cititoarele si cititorii nostri. Informatiile sunt apoi filtrate pentru a fi transpuse intr-o maniera cat mai prietenoasa cu putinta in articolele pe care le parcurgeti cu placere.