Pericolul din detergenti. Tu stii ce substante contin?

Detergentii sunt produsi realizati prin sinteza industriala, avand o alcatuire asemanatoare cu cea a sapunurilor. De aceea, ei sunt agenti de spalare si curatare, modificand tensiunea superficiala a solutiei de spalare. Detergentii au o putere de spalare superioara sapunurilor pentru ca includ aditivi (tenside, acizi, baze, enzime) cu rol de substante curatitoare active, capabile sa ajute la indepartarea diferitelor forme de murdarie

Ce contin detergentii?

Unele dintre cele mai cunoscute molecule de sinteza aplicate in productia de detergenti actuali sunt: dodecilbenzensulfonatul de sodiu, dodecilsulfatul de sodiu (SDS), centrimoniu bromura, centrimoniu clorura etc.
 
In compozitiile detergentilor moderni se disting doua categorii de componente:

-componente de baza: surfactanti (substanta activa de baza), abrazivi (agenti pentru indepartarea impuritatilor solide de spalare), acizi (pentru indepartarea impuritatile solubile in acizi, cum ar fi calcarul; frecvent se folosesc: acid citric si acid acetic), baze (pentru indepartarea de grasimi si uleiuri prin actiune alcalina), inalbitori (compusi oxigenati ai clorului, cum ar fi hipocloritul sau peroxidul de hidrogen in substantele de albire pe baza de oxigen), enzime (amilaze – pentru amidon, lipaze – pentru grasimi, proteaze – pentru proteine);

-alte componente, care pot fi prezente in detergentii cu actiuni suplimentare care sporesc efectul componentelor active sau provoaca efect optic ori imprima mirosuri distincte: excipienti (pentru conditionarea produsului si conservarea acestei stari), agentii pentru dedurizarea apei, parfumuri, inalbitori, antipoluanti (care ajuta pentru a preveni sau pentru a reduce poluarea), polimeri speciali, cum ar fi copolimeri stiren - acrilat (care imbunatatesc curatarea covoarelor cu sampon - dupa evaporarea apei, acesti polimeri formeaza agregate pulverulente ale particulelor de murdarie, care pot fi indepartate comod de pe covor) etc.

La nivelul specialistilor, se disting doua categorii de substante active (surfactanti) pentru produsele de spalare: pentru piata (commodity surfactants – engl.) si profesionali (specialty surfactants). Primele au evoluat in deceniile trecute si lista lor e fost relativ definitivata in decadele 1970 si 1980; surfactantii profesionali sunt in plina reinnoire, aparand mereu alte si alte substante. Surfactatii din clasa commodity cel mai mult cunoscuti si folositi sunt: sapunul, alchil benzenul sulfonat liniar – LAB, derivatii alcoolici.

Producatorii de detergenti au posibilitatea sa aleaga dintr-o oferta care contine cel putin 15 tipuri de surfactanti. Evident, cei mai scumpi se produc in cantitate mai mica, iar marea productie de detergenti se bazeaza pe surfactanti mai ieftini. O lista a celor mai cunoscuti surfactanti, intr-o ordine descrescatoare a preturilor (dar crescatoare a cantitatilor de productie), se prezinta astfel: betaine, oxizi de amine, poliglucozide alchil, sulfat alchil, alcool etoxilati, alchil fenol etoxilat, eter sulfat, alchil benzen sulfonat liniar - LAB, sapun. Raportul de pret intre un surfactant din capul listei (oxizi de amine, poliglucozide alchil) si altul din finalul listei (LAB) este de cel putin 2:1.

Fata de aceste aspecte, ar fi normal ca pe ambalajele detergentilor sa fie indicat nu doar tipul substantei active, ci si denumirea; or, produsele comercializate pe piata romaneasca contin informatii la nivelul tipului de surfactant

In privinta ingredientelor, sortimentul contemporan de detergenti informeaza utilizatorii ca produsele pe care le cumpara contin categorii de substante (gen surfactanti anionici, surfactanti neionici, parfum, zeoliti s.a.m.d.), nu substante cu denumirrile lor identificabile. Reglementarile din ultimii ani incearca o aducere a relatiilor utilizatorilor cu producatorii si comerciantii de detergenti sub semnul corectitudinii, dar lupta e grea si, pe termen lung, se poarta la un scor in defavoarea utilizatorilor. Din categoria succeselor pentru utilizatori, merita sa mentionam ca unii producatori au inceput sa mentioneze si elemente concrete pe etichetele produselor de curatat („Citronellol, Hexyl cinnamal, lavanda si uleiuri certificate organic, apa vitalizata, bila de bovine etc.“) .Trebuie sa observam ca, si in aceste cazuri, demersurile producatorilor tintesc mai mult catre epatare in fata concurentei decat spre informarea lejera, usor de inteles de catre utilizatorii de rand.
          
Cum alegem un detergent?

La finalul anului 2015, consumul de detergent in Romania era unul din cele mai scazute din Europa, cu un nivel valoric de doar 40 lei/loc., estimandu-se o crestere viguroasa a pietei in anii  urmatori, indeosebi a segmentului detergenti lichizi, care ar urma sa reprezinte cel putin 10%.
Detergentii intra, alaturi de sapunuri, in compozitia produsilor de spalare granulati ca substanta activa. Detergentii granulati destinati scopurilor menajere contin pana la maximum 40% substanta activa, restul componentelor au scopuri distincte: dedurizarea apei, agent de inalbire pe baza de oxigen activ, enzime, produse pentru parfumare, antispumanti.

O spalare eficienta presupune sa se aleaga cel mai potrivit detergent pentru categoria de materiale ce trebuie curatate si cel mai potrivit program de spalare (daca spalarea se face cu masini de spalat), luand in considerare urmatoarele principii:

-pentru materiale celulozice naturale (rufe albe din bumbac) cu pete de grasime sau proteine, cel mai potrivit este un detergent care sa contina enzime si agent de inalbire pe baza de oxigen activ, iar programul de spalare trebuie sa fie mai lung, cu faza de inmuiere; enzimele degradeaza grasimile si proteinele facilitand spalarea, dar procesul presupune un timp de spalare mai lung;
 -rufele colorate se spala cu un detergent care contine substante protectoare pentru pigmentii si colorantii din produsele supuse spalarii;
-materialele textile sensibile (lana, matasea naturala etc.) nu se spala cu detergentii care contin enzime, pentru ca lana si matasea sunt proteine care ar avea de suferit din cauza enzimelor;
-detergentii pentru masinile de spalat trebuie sa aiba o capacitate de spumare limitata, dat fiind volumul limitat al cuvei de spalare, deci trebuie folositi detergenti care contin antispumanti.
-produsele de curatare cu alte destinatii menajere decat spalarea produselor textile, asa cum sunt      
detergentii pentru vase / geamuri / pardoseli / instalatii sanitare etc. trebuie sa aiba o buna putere de spalare, concomitent cu o buna capacitate de indepartare prin clatire facila.

In privinta etichetarii detergentilor, Regulamentul Uniunii Europene CE 648/2004 impune ca, privitor la etichetarea detergentilor menajeri, sa se mentioneze toate substantele de conservare, ca si alte 26 de substante considerate alergene din compozitiile asanumitelor „parfumuri“ (substante de parfumare a produselor de curatat), cand proportia masica depaseste 0,01 %. Scopul mentionarii acestor informatii este acela de a da posibilitatea utilizatorului casnic sa aleaga cel mai bun produs, pe care sa-l foloseasca in deplina siguranta si cu rezultate maxime, dar si de a da posibilitatea medicilor sa stie ce agenti chimici ar putea sta la baza fenomenelor de alergie manifestate la pacientii lor.

Catre aceleasi scopuri filantropice se indreapta si eforturile de creare a unor noi semne si simboluri pentru ambalajele de detergenti care sa fie intelese corect si usor de catre toate categoriile de utilizatori.
 
Sunt periculosi detergentii?

Detergentul este un produs de sinteza, cu o compozitie din ce in ce mai sofisticata. Unele componente ale detergentilor sunt dovedite ca fiind daunatoare pentru oameni, animale, plante si mediul natural in general (aer, pamant, ape de suprafata si ape de adancime).

Masuri au fost luate in repetate ranuri, dar aplicarea lor a fost amanata tacit, fie din motive obiective (nu exista alternative satisfacatoare din punct de vedere tehnic si economic), fie din motive care isi au explicatia in interesele corporatiilor implicate in productia, distributia si comertul cu produse de curatat. Bunaoara, la nivelul UE s-a propus interzicerea utilizarii fosfatilor in compozitia detergentilor, dar aplicarea masurii treneaza.
 „Efectele detergentilor asupra mediului sunt suficient de extinse si grele, incat se estimeaza ca daca pe toata planeta s-ar impune masuri severe si conjugate impotriva poluarii cu detergenti, ar fi necesara o perioada de refacere care ar dura aproape o jumatate de secol.Indeosebi surfactantii anionici, utilizati larg in productia actuala de detergenti, nefiind biodegradabili, se indeparteaza cu mare greutate de pe suprafetele apelor, iar acolo produc o spuma otravitoare, care impiedica aerarea apelor, distrugand toate formele de viata din ape.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.

Productia de surfactanti si alte componente din detergenti este tributara in mare parte petrolului si altor resurse neregenrerabile; se pot produce surfactanti si din materii prime naturale (care sunt biodegradabile), dar trebuie luata in consideratie ipoteza ca dirijand mari cantitati de materii prime naturale spre productia de detergenti se pune in pericol asigurarea hranei pentru miliardele de locuitori ai planetei.

„Potentialul nociv al detergentilor este, cel mai adesea, necunoscut de utilizatorii de rand: indeosebi produsele cu preturi economice au un potential agresiv ca urmare a folosirii de materii prime din categoria celor mai comuni surfactanti anionici si cationici. O categorie limitata numeric de utilizatori, din care fac parte unii parinti tineri, este atenta la produse de curatare dedicate spalarii vestimentatiei copiilor mici, realizate din materii prime ecologice si asta pentru ca circa o cincime din copiii mici sufera de afectiuni dermatologice, iar numarul copiilor alergici este in crestere. Aceste efecte sunt cauzate si de faptul ca programele masinilor de spalat contin faze de limpezire tot mai economice, adica scurte si realizate cu apa putina, fapt care determina ca hainele spalate sa ramana cu detergent neeliminat; mai mult, unii detergenti contin produse de parfumare care au darul sa incurajeze gospodinele in a folosi programe de spalare care „lasa hainele parfumate“. Tot asa, unii detergenti nu mai contin substantele clasice de albire a rufelor, ci asanumitii „inalbitori optici“, substante care lasa ochiului uman o falsa impresie de alb, tot din considerente de „economisire si protectie“ (consum mai redus de apa, reteta mai ieftina etc.), dar care polueaza apa din panza freatica.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
 
Sursa: APC