Stresul si riscul de infarct: ce trebuie sa stii pentru a-ti proteja inima

De exemplu, atunci cand suntem stresati este foarte posibil sa mancam in exces, sa ne apucam de fumat sau sa fumam mai mult decat de obicei. Nu este deloc surprinzator ca cercetatorii au descoperit o corelatie intre nivelul de stres din viata unei persoane si incidenta bolilor de inima.

Este lesne de inteles de ce stresul este considerat un factor de risc pentru bolile de inima desi nu se stiu foarte multe despre efectele sale.

In prezent cercetatorii nu afirma sa stresul cauzeaza afectiuni ale inimii, dar sunt de parere ca le agraveaza cel putin si ca riscul de infarct miocardic creste in perioadele stresante. Iata cateva exemple:

-  Cand suntem stresati, inima bate in ritm alert si tensiunea arteriala creste, crescand si nevoia de oxigen. Cand este vorba despre o inima bolnava, aceasta nu poate pompa sangele suficient de repede pentru a furniza oxigenul de care are nevoie organismul si nefericitul rezultat poate fi angina pectorala (dureri in piept).

- In perioadele stresante sistemul nervos secreta hormoni aditionali (precum adrenalina).

Acestia cresc tensiunea arteriala, fapt care poate cauza leziuni ale arterelor. Pe masura ce aceste leziuni se vindeca este posibil ca peretii arteriali sa se intareasca sau sa se ingroase, ceea ce faciliteaza depunerea placilor lipidice (ateroame) ce provoaca in timp arterioscleroza.

- Riscul formarii cheagurilor de sange este mai ridicat in perioadele stresante. Acestea pot bloca o artera deja afectata de arterioscleroza (ingustata de ateroame), ceea de poate duce la infarct miocardic.
 

Iata ce ne spune Dr. Denton Cooley din Statele Unite ale Americii, presedinte, fondator si chirurg-sef al Institutului Inimii din Texas:
 

„Gestionarea stresului ne poate face viata mai buna indiferent de cat de sanatosi suntem.” Insa pentru a putea gestiona situatiile stresante trebuie mai intai sa putem identifica momentele in care ne simtim depasiti de situatie. Printre simptomele cele mai intalnite se numara pulsul rapid, accese de transpiratie, accese de furie, dureri de stomac (sau alta senzatie de disconfort gastric), dureri de cap, anxietate, muschi incordati, mancat si baut in exces – iar acestea sunt numai cateva dintre ele.

„Atunci cand realizati ca ati cazut victima stresului, incercati sa identificati cauza” recomanda Cooley. Notati intr-un jurnal special toate momentele in care simtiti ca va cuprinde stresul pentru a afla care este tiparul dumneavoastra personal de stres si ganditi-va la moduri in care ati putea evita situatiile cu pricina. Dupa cum spune Coole, „Nu puteti schimba toate situatiile stresante din viata dumneavoastra, dar puteti schimba modul in care reactionati la ele. Exista mai multe metode prin care puteti reduce efectele stresului asupra mintii si corpului dumneavoastra. Sportul, plansul, baile calde si respiratia adanca sunt doar cateva dintre ele. Gasiti o metoda care functioneaza pentru dumneavoastra.”

Cum castigi lupta cu bolile de inima 

•      managementul proceselor in care inima are un rol determinant
•      un stil de viata sanatos, activ
•      tratamente alternative la medicatia alopata
•      stil alimentar sanatos
•      echilibrul emotional al inimii
•      evitarea factorilor de risc care altereaza functionarea inimii
   

de SuntFericita.ro
Redactia Sunt Fericita reprezinta o echipa de 3 femei care cerceteaza zilnic cele mai relevante subiecte pentru cititoarele si cititorii nostri. Informatiile sunt apoi filtrate pentru a fi transpuse intr-o maniera cat mai prietenoasa cu putinta in articolele pe care le parcurgeti cu placere.