Tranzit intestinal lent, balonare si digestie grea? Afla cum te pot ajuta fibrele sa iti sustii sanatatea digestiva!

Daca tranzitul intestinal este lent sau neregulat, unul dintre primele aspecte care merita analizate este cantitatea de fibre din alimentatia zilnica. Aceste componente ale alimentelor vegetale nu sunt digerate complet de organism, insa au un rol important in functionarea sistemului digestiv.

 

Fibrele contribuie la cresterea volumului continutului intestinal si, in functie de tipul lor, pot absorbi apa, pot modifica textura acestuia si pot sustine activitatea microbiotei intestinale. Prin aceste mecanisme, ele pot ajuta la mentinerea unui tranzit mai regulat si la reducerea problemelor asociate constipatiei.

 

Pentru adulti, recomandarile generale privind aportul zilnic de fibre se situeaza, in functie de varsta si sex, in jurul valorii de 25–38 de grame. Necesarul individual poate varia, iar multe persoane nu ating aceste cantitati prin alimentatia obisnuita. De aceea, cresterea aportului de alimente vegetale reprezinta un pas important pentru sustinerea digestiei.

 

Sursele de fibre sunt numeroase si usor de integrat in meniul zilnic. Legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile si semintele ofera diferite tipuri de fibre, alaturi de vitamine, minerale si alte substante nutritive.

 

Printre cele mai bune alegeri se numara ovazul, painea integrala, lintea, fasolea, nautul, merele, perele, broccoli si semintele de chia. Taratele de cereale si psylliumul pot completa aportul atunci cand este nevoie de o cantitate suplimentara de fibre.

Printre sursele concentrate de fibre utilizate pentru sustinerea tranzitului intestinal se numara psylliumul.

 

In contact cu lichidele, psylliumul formeaza un gel vascos care retine apa si mareste volumul continutului intestinal. Acest mecanism poate contribui la reglarea consistentei scaunului si la facilitarea tranzitului. Spre deosebire de laxativele stimulante, psylliumul actioneaza in principal prin cresterea volumului si modificarea continutului intestinal, nu prin stimularea directa a contractiilor intestinale.

 

Acesta este unul dintre motivele pentru care psylliumul este utilizat frecvent ca supliment de fibre in cazul persoanelor care se confrunta cu constipatie. Dovezile clinice sustin utilitatea sa pentru ameliorarea anumitor simptome, desi rezultatele pot varia de la o persoana la alta.

 

Un avantaj important este ca psylliumul poate completa o alimentatie saraca in fibre fara sa impuna modificari radicale ale meniului. Totusi, nu trebuie sa inlocuiasca legumele, fructele, leguminoasele si cerealele integrale, care ofera un spectru mai larg de nutrienti.

 

Cum se administreaza corect psylliumul?

 

Primul principiu este introducerea treptata. Inceperea directa cu o cantitate mare poate provoca balonare, gaze sau senzatie de plenitudine abdominala. Este preferabil sa se respecte doza indicata pe produs si sa se ajusteze aportul numai in limitele recomandate, in functie de toleranta.

 

Al doilea principiu este consumul cu suficient lichid. Psylliumul absoarbe apa si isi mareste volumul, motiv pentru care administrarea fara lichid suficient poate fi periculoasa. Instructiunile produsului trebuie respectate intocmai, inclusiv cele privind cantitatea de apa si modul de preparare.

Un tranzit intestinal regulat nu depinde exclusiv de suplimente. Ceea ce mancam in fiecare zi influenteaza cantitatea de fibre disponibila, activitatea intestinala si modul in care organismul gestioneaza digestia.

 

O alimentatie bazata in mare parte pe produse rafinate si alimente sarace in fibre poate contribui la un tranzit mai lent. In schimb, includerea regulata a alimentelor vegetale ofera organismului fibre cu proprietati diferite, care pot sustine functionarea intestinala.

 

O schimbare simpla este inlocuirea treptata a painii albe cu paine integrala, alegerea fulgilor de ovaz in locul cerealelor foarte rafinate si adaugarea unei portii de legume la mesele principale. Fructele intregi pot fi preferate sucurilor, deoarece pastreaza mai mult din fibra alimentara.

 

Leguminoasele, precum lintea, fasolea si nautul, sunt deosebit de utile datorita continutului de fibre si proteine. Pentru persoanele care nu le consuma frecvent, este indicata introducerea in portii mici, deoarece fermentarea fibrelor poate provoca temporar gaze si balonare.

 

Si fructele pot avea un rol important. Perele, merele, kiwiul si fructele de padure ofera fibre, iar unele dintre ele contin si cantitati importante de apa. Totusi, toleranta difera de la o persoana la alta. Daca un anumit aliment accentueaza in mod repetat balonarea, este util sa fie urmarite portia, frecventa consumului si eventualele asocieri cu alte alimente.

 

Hidratarea completeaza efectul fibrelor. Apa participa la mentinerea unei consistente adecvate a continutului intestinal, iar un aport insuficient de lichide poate agrava constipatia la unele persoane. Nu exista o cantitate universala potrivita tuturor, deoarece necesarul depinde de activitatea fizica, temperatura, alimentatie si starea de sanatate.