A asculta cu ochii

Un bun ascultator trebuie sa stie sa foloseasca limbajul non-verbal si totodata sa stie sa interpreteze mesajele non-verbale ale interlocutorului, fara sa scape din vedere ca interpretarea gesturilor depinde si de contextul cultural. De exemplu, in culturile occidentale un bun ascultator se straduieste sa-si priveasca interlocutorul drept in ochi. In alte tari, precum Japonia sau India ori in Orientul Mijlociu, contactul vizual insistent poate fi considerat un gest agresiv.

Capacitatea de a urmari cu atentie comunicarea non-verbala este o componenta importanta a inteligentei emotionale. Expresiile fetei, gesturile, scaparile verbale – toate acestea joaca un rol insemnat in comunicare.

Unele miscari subtile sunt interpretate chiar incostient. De exemplu, sa presupunem ca te afli la masa cu o colega, iar aceasta are o firimitura de mancare lipita de coltul gurii. Evident ca-i poti spune direct sa se stearga la gura. Dar ai arata mai mult tact daca ti-ai lua servetelul si ti-ai sterge tu coltul gurii, in timp ce o privesti direct in fata. Este foarte probabil ca va face si ea la fel. Semnalul si reactia sunt atat de subtile, incat daca ti-ai intreba colega de ce s-a sters la gura probabil ca nici n-ar stii ce sa-ti raspunda.