Cititul obliga creierul uman sa isi modifice felul in care functioneaza

rezonanta magnetica pentru a masura activitatea cerebrala a voluntarilor participanti la acest studiu. Studiul a fost realizat pe 63 de voluntari adulti - 10 nu stiau sa citeasca, 22 au fost alfabetizati la o varsta adulta si 31 au invatat sa citeasca in copilarie. Studiul a fost efectuat in Portugalia si in Brazilia, tari in care, in urma cu cateva decenii, se intampla "destul de frecvent" ca multi copii sa nu mearga la scoala. Voluntarii au fost supusi unor stimuli diversi - fraze vorbite si scrise, cuvinte, desene etc. Cercetatorii au putut astfel sa compare activitatea cerebrala a adultilor analfabeti cu cea a persoanelor alfabetizate - in copilarie sau la varsta adulta - si au comparat impactul avut de procesul de invatare a literelor asupra creierului. Ei au constatat ca impactul avut de alfabetizare a fost "mult mai mare decat lasau sa se intrevada studiile precedente" si afecteaza atat zonele asociate vazului din creier, cat si cele utilizate de vorbire. Pentru persoanele care invata sa citeasca, activitatea cerebrala se intensifica in regiunile primitive "atunci cand sunt prezentate simboluri orizontale, deoarece linia lecturii, in cazul nostru, este orizontala, insa nu si atunci cand sunt prezentate simboluri verticale", afirma autorii studiului. Sunt activate, totodata, zonele folosite de creier pentru limbaj, deoarece lectura "activeaza sistemul limbajului", facandu-i pe oameni sa devina constienti de sunetele pronuntate, permitand "stabilirea unor legaturi intre sistemul vizual si sistemul limbajului, intre literele scrise si sunete". Procesul de invatare a literelor, chiar daca are loc la o varsta adulta, antreneaza o redistribuire a resurselor de care dispune creierul. Astfel, recunoasterea vizuala a obiectelor si a chipurilor cedeaza partial teren, pe masura ce persoana in cauza invata sa citeasca, deplasandu-se "partial in emisfera dreapta a creierului". Nu s-a stabilit, deocamdata, daca cititul are vreo consecinta negativa asupra capacitatii de recunoastere a chipurilor umane. O alta "descoperire cu adevarat frapanta", in opinia autorilor studiului, considerata o dovada a capacitatii de adaptare a circuitelor cerebrale, este faptul ca alfabetizarea la varsta adulta are acelasi impact asupra creierului ca alfabetizarea la varsta copilariei. Sursa: MEDIAFAX