Sfantul Ilie: traditii si superstitii pe care este bine sa le respecti in aceasta zi

Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie

Vechile obiceiuri de la sate presupuneau ca, in ajunul sarbatorii, fetele sa se duca noaptea pe ogoarele semanate cu canepa si sa se tavaleasca dezbracate prin cultura respectiva. Dupa ce se imbracau si se intorceau acasa, trebuiau sa se puna la somn. Daca in acea noapte, visau canepa verde, urmau sa se casatoreasca cu un baiat tanar si frumos. In schimb, daca visau o cultura de canepa uscata, sortitul lor era un barbat in varsta.

Conform traditiei, este bine ca in ziua in care se sarbatoreste Sfantul Ilie sa se adune plante tamaduitoare, in special busuioc, si sa se puna la uscat in podurile caselor, sub stresini ori in camari. Busuiocul trebuia dus la biserica pentru a fi sfintit, apoi pus pe foc. Cenusa ramasa era utilizata in scopuri terapeutice. Spre exemplu, atunci cand copiii faceau bube in gura.

Conform vorbelor din batrani, Sfantul Ilie este cel care provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si grindina. De aceste fenomene meteorologice se leaga o poveste conform careia acest sfant cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul lui de foc. Speriati, acestia se ascund pe pamant prin arbori, in turlele bisericilor, sub streasina caselor si in trupul unor animale.

Daca este furtuna atunci cand se sarbatoreste Sfantul Ilie, trebuie inchise bine ferestrele si usile caselor pentru ca niciun spirit rau sa nu poata intra inauntru. In plus, este bine ca oamenii sa stea in luminisuri, chiar daca sunt udati de ploaie. Se spune ca la adaposturi trag si spiritele rele, astfel ca este bine sa se fereasca de acestea.

Oamenii cred si astazi ca, daca tuna in aceasta zi, alunele si nucile vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Ziua de Sfantul Ilie este considerata si miezul verii pastorale, cand ciobanii pot sa coboare in sate pentru prima data dupa urcarea oilor la stana.

Ca sa nu il maniezi pe Sfantul Ilie in aceasta zi, nu ar trebui sa lucrezi, altfel vei provoca pagube mari: furtuna, grindina, etc. In unele sate exista chiar interdictia de a se aprinde focul in vatra, unde se gateste mancarea.

In unele zone din Romania se mananca fructe proaspete pentru ca anul ce urmeaza sa fie plin de sanatate si voie buna. Acestea trebuie consumate doar dupa ce au fost duse la biserica. De exemplu, cel care musca dintr-un mar inainte de a fi dus la biserica va avea parte dupa moarte numai de mere, dar nu se va putea bucura de ele, pentru ca vor disparea chiar inainte sa le atinga.

Superstitiile spun ca tot pe 20 iulie se strange mierea din stupi, apoi se duc fagurii la biserica pentru a fi binecuvantati si se dau de pomana.

Superstitii amuzante legate de sarbatoarea Sfantul Ilie

Din vremuri vechi se spune ca, atunci cand tuna ori fulgera, Sfantul Ilie a mai omorat un drac. Tunetul este, de fapt, zgomotul facut de carul in care se afla Sfantul atunci cand merge cu viteza prin cer. Iar fulgerul este facut cu biciul de foc al acestui prooroc, care apare pe cer atunci cand ii doboara pe draci.

Se mai spune ca, daca ploua in aceasta zi de sarbatoare, ploaia va dura timp de 20 de zile. In plus, nu este bine sa lasi afara caini, pisici si capre pentru ca se pot ascunde in ele  spiritele rele infricosate de loviturile de bici ale Sfantului Ilie.

Pana in data de 20 iulie nu este bine sa se manance mere. In plus, aceste fructe nu ar trebui sa se loveasca unul de celalalt, altfel se va produce grindina.

Sfantul Ilie este unul dintre cei mai importanti prooroci din Vechiul Testament. Despre acesta se crede ca este ocrotitor al recoltelor, aducator de ploi si facator de minuni.


Foto: crestinortodox.ro