Targ de Martisor la Muzeul Taranului Roman

Martisor, Martisug sau Mart, obicei de 1 martie consemnat de etnologii inceputului de secol XX, era prezent nu numai la romani, dar si la bulgarii si albanezii din Balcani. Obicei pe care taranii il repetau in fiecare inceput de primavara ca semn protector impotriva bolilor si a nenorocului. Copiilor li se lega o moneda de argint la mana cu un fir rasucit de lana sau de bumbac alb si rosu ca sa fie feriti de boala, pe care acestia il legau dupa 12 zile in pom ca sa fie pomul roditor,. Povestea martisorului supravietuieste in diferite forme pana in contemporaneitate, de la firul simplu rasucit in alb si rosu pana la martisorul virtual.

Povestea martisorului a inceput la Muzeul Taranului acum 15 ani si mai bine. Tineri, studenti, artisti, mesteri si, in anii din urma, designeri si arhitecti au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a carui principala expresie este creativitatea insotita de o debordanta imaginatie si simt ludic. Targul a creat pentru publicul bucurestean o oferta bogata prin unicitatea, inventivitatea si diversitatea martisoarelor reusind sa schiteze noi forme de mitologie urbana ce folosesc, ca sursa de inspiratie, lumea si mitologia taraneasca ori imagineaza noi forme ale creativitatii: de la obiectul manufacturat si reciclat, care foloseste materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, banda desenata sau personaje si semne imaginate pe o multitudine de materii neconventionale.

Snur alb si rosu de matase, lanica si bumbac, hartie de ziar, seminte, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotite de ceas, metal, taste de computer, rasina sintetica, ceramica, sticla, email, argint, lemn, piatra si flori, etamina, margele si tot atatea tehnici si stiluri fac din Targul Martisorului, ca de fiecare data, o poveste de neratat.

Alaturi de participantii invitati la targ se numara, ca in fiecare an, si scoli, fundatii, asociatii, organizatii care desfasoara actiuni cu caracter umanitar pentru copii si sprijin pentru categoriile defavorizate.

Devenita accesoriu traditional al Targului Martisorului, oferta gastronomica vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucatarie naturala, chiar daca zona reprezentata este rurala sau urbana: turta dulce, prajiturele de casa, cozonaci si alte produse de patiserie — Bucovina, Alexandria, Baia Mare si Buzau, miere, dulceturi — Ilfov, ceaiuri si plante de leac din Dambovita.

Sambata, 25 februarie, intre orele 14 si 16, cei mici, insotiti de parinti, sunt invitati sa invete cum sa rasuceasca firele alb si rosu, la un atelier de martisoare traditionale.

Foto: pixabay.com