Bucura-te cand iti vezi copilul!

Uite, asta e o chestie care chiar ma scoate din sarite. Am vazut nenumarati parinti facand-o. Vin copiii de la scoala sau de la joaca si nici nu intra bine pe usa ca sunt intampinati cu: „Scoate-ti imediat pantofii aia plini de noroi“ sau: „La teme, acum! Nu te apuci de nimic altceva.“
Am o prietena care s-a intors acasa de la scoala in mijlocul zilei cu un cucui urias in frunte dupa ce cazuse la ora de sport. Mama ei era ocupata sa spele podeaua bucatariei cand prietena mea apare in cadrul usii. Mama se uita la ea, ridica o spranceana si zice: „Nu intra incaltata. Tocmai am spalat pe jos.“
Cum sa-si dea seama acesti copii ca sunt iubiti? La urma urmelor, parintii lor ii saluta mai calduros pe catel, pe bunici, pe prietenii copiilor, chiar si pe postas.
Alti parinti obisnuiesc sa-si ignore copiii atunci cand intra, de parca ar face parte din mobila. Asta e la fel de grav, de vreme ce a nu le acorda copiilor niciun pic de atentie este cam acelasi lucru cu a le acorda atentie negativa (asta e un eufemism pentru „a tipa la ei“).
In zilele lucratoare, toata lumea este grabita la ora micului dejun. Dar cat timp iti trebuie ca sa fii prietenos? Si sincer, orice ii poate face pe cei mici mai putin imbufnati in timp ce tu incerci sa le descalcesti parul sau sa le indesi pe gat inca o imbucatura merita orice efort, nu-i asa? Cat de greu poate sa fie sa le oferi un zambet, poate si o imbratisare (daca n-au ajuns inca la varsta la care nu te mai lasa sa-i imbratisezi)? E un lucru atat de mic, dar inseamna atat de mult pentru pustii tai. Lor le e de ajuns sa stie ca te bucuri sa-i vezi.
(Extras de pe audiobook-ul Cele 31 de reguli ESENTIALE pentru educarea copilului tau)