Cine are nevoie de dusmani cand te ai pe tine?

Aceste momente descrise mai sus intra in categoria „ups”, dar numai daca sunt intamplatoare. Totusi, daca acest tip de comportamente devin obiceiuri, ele sunt o problema. De exemplu, daca fumezi suficient de mult, vei avea probleme de sanatate, daca intarzii, iti pierzi job-ul si iti indepartezi partenerul, daca il jignesti constant.

Exista si forme mai grave de autosabotare, cum ar fi rontaitul continuu, pasiunea pentru jocuri de noroc, autoranirea, abuzul de alcool, luptele fizice, suicidul. Lista poate continua. Autosabotarea consta intr-o serie de probleme care se regasesc la nivelul societatii. Poate de aceea citesti si tu acest articol. Vestea buna este ca poti face ceva in aceasta privinta.

Autosabotarea are loc, cel mai adesea, la nivel inconstient. Acest comportament pare natural si logic pentru „victima”, caci ea crede ca nu merita lucruri bune, frumoase, pozitive. Se simte infranta si nu are incredere in sine.

Ce poti face in acest caz?

- asuma-ti responsabilitatea pentru propria viata. Gandeste-te la ce vrei sa obtii si nu iti mai inventa scuze si motive pe care sa le invoci pentru lipsa de control asupra timpului alocat atingerii rezultatului dorit;

- identifica-ti mecanismul de aparare.  Adica ce spui sau ce faci pentru a justifica un comportament distructiv. Identificarea te poate ajuta la ruperea cercului vicios;

- schimba-ti perceptia asupra propriilor abilitati. Daca iti percepi abilitatile ca fiind fixe, vei experimenta sentimente de anxietate cand vei fi in fata unui succes major sau vei performa mai slab in bifarea obiectivelor/sarcinilor.