Revista blogurilor de mamici: Unde nastem?

Numai ca, in acele clipe care ar trebui sa fie magice, nu te poti gandi numai la ingeri, lumina, fericire si implinire. Totul este conditionat de locul pe care il alegi pentru nastere. Eu am ales maternitatea de stat, ceea ce nu recomand nimanui.

Altele au auzit povestile horror despre maternitatile romanesti. Au crescut cu ele, caci le-au aflat de la mamele lor, de la prietenelor acestora sau chiar ale lor care au nascut mai devreme decat ele.  Prin urmare, concluzia naturala este sa nasti la privat.

'Pentru linistea mea am analizat atent problema si am ajuns la concluzia ca dorinta de a naste la privat nu se rezuma doar la confortul meu ci mai ales se refera la dorinta de a naste copilul intr-un mediu curat, cu aparatura moderna si mai ales cu cadre medicale care au tot interesul ca totul sa decurga ca la carte.

In plus, fiind martora cu doar cateva luni inainte la nasterea unui bebelus intr-o maternitate de stat unde tatal alerga sa cumpere de la cearceafuri, comprese sterile, vata si pana la hartie igienica (pe langa mita data doctorilor) am ajuns la concluzia ca nu am cum sa nasc la stat', spune Ama pe blogul ei. Iata cum descrie ea camera si tratamentul personalului medical: ' Camera era de doua paturi si avea o toaleta cu dus. Paturile aveau un sistem de ridicare si acest aspect a fost salvator! 

Langa pat exista un snur sau telefon cu care se putea chema asistenta. Va marturisec ca in prima noapte am crezut ca asistentele stau la usa noastra - nici nu apucam sa atingem snurul si deja erau langa noi. Niciodata nu s-au aratat iritate sau suparate, ba mai mult stateau cu noi de povesti, ne incurajau, ne povesteau din experienta lor si se asigurau mereu ca avem tot ce avem nevoie. Asternuturile si camasile de noapte ne erau schimbate de cate ori era nevoie. Si credeti-ma a fost nevoie foarte des! Mancarea era furnizata de o firma de catering. In afara de prima zi cand am pimit doar iaurt si supa, in urmatoarele zile primeam un meniu din care ne alegeam mancarea. Niciodata nu am putut manca tot ce mi s-a adus. Televizor in camera. Eram vizitate toata ziua de doctori. Dimineata venea echipa de ginecologi care ne verifica operatia/uterul/sanii. Urma prima vizita a neonatologului care ne facea o prezentare scurta a copilului - de la grame pierdute/luate, la vaccin, fontanela si ne raspundeau la orice intrebari panicoase de proaspete mamici aveam - temperatura in camera, cu ce sa ii stergem la fundulet etc. Neonatologul se mai intorcea si pe seara cu un nou brief al evolutiei copilului. Intre timp eram vizitate si de un consilier de alaptare, o persoana specializata in alaptare care mie una mi-a dat extrem de multa incredere si cu care am putut discuta (si lamuri) multe temeri si nelamuriri legate de alaptare. Poate calmului ei ii datorez si faptul ca nici o secunda nu m-am descurajat si am continuat sa alaptez pana cand lucruile au devenit absolut naturale'.

Poate ca ar trebui, totusi, sa discutam pe indelete despre toate problemele care le preocupa acum pe mamicile moderne, in special sa li se puna copilul imediat pe piept, nu sa fie luat la curatat, sa se uite la placenta (a fost casa copilului noua luni de zile si, inevitabil, indepartarea ei va duce la un sentiment de gol, de ruptura) si alte filosofii din astea ce tin de continuarea legaturii cu copilul, nu de intreruperea ei brusca.

De aceea, multe aleg acum sa nasca acasa. 'In primul rand: as mai face-o si data viitoare si ori de cate ori as mai naste in viata asta! Desi n-a fost o nastere tocmai usoara, asa cum ma asteptam eu la vreo 3-4 ore', scrie o mamica pe bbmic.ro, 'ci un travaliu lung de 3 zile si 3 nopti (ca nunta lui Fat Frumos din poveste), a fost experienta implinitoare pe care mi-am dorit-o. sa stii ca ti-ai nascut copilasul cu propriile puteri, fara anestezii oferite gratis pe tava ca intr-un meniu la un restaurant de lux, este o adevarata performanta in ziua de astazi, cand cezarienele curg ca pe banda'. De ce a ales astfel? Pentru ca 'dand crezare studiilor care arat ca prima ora, imediat dupa nastere, este cea mai importanta, din punct de vedere atat fiziologic, cat si psihologic, pentru ca atunci bebe isi formeaza puncte de reper, care il vor marca pentru tot restul vietii. Atunci el se va simti pentru prima data in viata daca este bine primit sau, dimpotriva, abandonat in maini straine, reci, care vor sa-l masoare, sa-l testeze, sa-l cantareasca, sa-l atinga fara mila cu rutian unor ani petrecuti facand aceleasi miscari stereotipe ect., in loc sa-l mangaie, sa-i tina cald, sa-l linisteasca si sa-i vorbeasca in soapte cuvinte dulci'.

La tine cum a fost?