Romania, printre tarile in care producatorii de medicamente fac teste pe oameni "in conditii necunoscute"

Prestigioasa publicatie americana Vanity Fair acuza lejeritatea cu care anumite medicamente pot fi aprobate de institutia de profil din Statele Unite si apoi vandute populatiei dupa ce au fost testate in conditii "necunoscute" pe cetateni, unii chiar analfabeti, din tari printre care se numara si Romania. Jurnalistii de la Vanity Fair arata cum, in ultimii zece ani, procentul de teste de medicamente facute in Statele Unite a scazut dramatic, majoritatea acestora fiind facute, in ultimii ani, in tari in care exista putine reguli in acest domeniu "sau chiar deloc", in tari unde, pe de alta parte, exista destui oameni saraci care pot fi foarte usor facuti sa creada ca sunt tratati gratis pentru afectiunile de care sufera si, foarte important, in zone unde controalele Food and Drug Administration (FDA, entitatea care aproba intrarea pe piata americana a tuturor produselor farmaceutice, n.r.) nu pot fi facute eficient. In anii din urma, scriu jurnalistii Vanity Fair, medicamentele cu care americanii isi tratau bolile cronice sau celelalte afectiuni de care sufereau erau testate in principal in Statele Unite sau in Europa. Acest lucru nu se mai intampla insa si astazi. In 1990, de exemplu, doar circa 271 de astfel de teste erau facute in strainatate. In 2008 insa, numarul acestora a crescut de peste 200 de ori, ajungand la 6.485, conform datelor obtinute de jurnalistii Vanity Fair de la FDA. SUA fac testele pentru medicamente in strainatate Pe de alta parte, din anul 2000 incoace, nu mai putin de 58.778 de astfel de teste au fost facute in 173 de tari din intreaga lume, conform unei statistici a Institutului American de Sanatate. Doar in anul 2008, 80 la suta dintre cererile de avizare a unor medicamente inaintate catre FDA contineau date obtinute in urma unor teste facute in strainatate. In continuare, companiile isi fac aproape toate testele de acest gen in strainatate. Cele mai mari 20 de companii farmaceutice din Statele Unite si-au facut cel putin o treime din testele clinice in strainatate. "Asta in timp ce aproximativ 2.900 de medicamente noi, vizand tratamentul a circa 4.600 de afectiuni, sunt testate si asteapta sa le fie permisa intrarea pe piata. Multe dintre testele facute in prezent au ca subiecti cetatenii unor state dezvoltate precum Marea Britanie, Italia sau Japonia. "Mii de teste se fac insa in tari cu un mare numar de saraci sau de analfabeti care, in anumite cazuri, semneaza punandu-si o amprenta a degetului mare pe formular sau schitand un "X" in locul unei semnaturi. In Bangladesh s-au facut aproximativ 76 de teste. Alte 61 au fost facute in Malawi, 1.513 in Rusia, 876 in Romania, 786 in Thailanda, 589 in Ucraina, 15 in Kazahstan, 494 in Peru, 292 in Iran, 716 in Turcia sau 132 in Uganda. Aruncati cu o sageata intr-o harta a lumii si este greu de crezut ca nu veti nimeri un loc in care sa nu fi aparut cei care cauta zone potrivite pentru testele din industria farmaceutica", scriu jurnalistii de la Vanity Fair, mentionand si Iasiul ca unul dintre locurile in care s-au facut astfel de teste. Medicamentele au efecte diferite pe subiectii din zone defaforizate ale planetei O problema este ca unii dintre cercetatorii din domeniul medicinei pun la indoiala relevanta rezultatelor acestor teste pentru americani. Acestia sustin ca subiectii din zone defavorizate ale planetei pot metaboliza medicamentele cu care sunt tratati intr-un mod diferit fata de americani. O alta ar fi aceea ca firmele care produc medicamentele nu sunt obligate sa prezinte rezultatele tuturor testelor facute cu un anumit produs si, evident, nici nu o fac. Vanity Fair da exemplul medicamentului Celebrex, produs de Pfizer, liderul mondial in industria farmaceutica. Potrivit datelor Institutului National de Sanatate din SUA, au existat 290 de studii privind Celebrex, dintre care 183 in Statele Unite. Asta ar insemna, in principiu, ca restul de 107 au fost facute in strainatate. Jurnalistii Vanity Fair insa au obtinut date potrivit carora ar fi fost facute nu mai putin de 207 teste cu Celebrex, in 36 de tari ale lumii. "Povestea acestui medicament nu are un final fericit. Intr-o prima faza s-a descoperit ca pacientii care-l foloseau erau mai predispusi la atacuri de cord decat cei care luau medicamente cu efecte similare dar mai vechi si mai ieftine. Apoi a aparut informatia ca Pfizer a oprit publicarea datelor unui studiu care atragea atentia asupra acestor probleme, insa compania a negat acuzatiile spunand ca a actionat responsabil, transmitand la timp toate datele relevante catre FDA. Imediat dupa aceea, Jurnalul Societatii Regale de Medicina a scris despre o serie de efecte adverse ale produsului. Intre timp, Pfizer si-a promovat produsul Celebrex ca un posibil remediu pentru cei care sufera de maladia Alzheimer, afirmand ca medicamentul ar incetini procesul de dementa. Nu a fost asa. Vanzarile de Celebrex au ajuns la 3,3 miliarde de dolari in 2004, dupa care au inceput sa scada rapid", scriu cei de la Vanity Fair. Daca testele din SUA nu sunt favorabile medicamentelor, companiile folosesc rezultatele obtinute in alte tari In fine, jurnalistii Vanity Fair vorbesc despre modul in care companiile farmaceutice se folosesc de "tarile de salvare" pentru a obtine aprobarea FDA pentru anumite produse de-ale lor, in special atunci cand testele din SUA nu arata ca produsele ar avea vreun efect benefic iar companiile au nevoie rapid de date pozitive. Aceste "tari de salvare" au venit, de pilda, in ajutorul produsului denumit Ketek, primul dintr-o generatie de antibiotice folosite pentru tratarea infectiilor respiratorii. Ketek a fost dezvoltat in anii '90 de Aventis Pharmaceuticals, devenit Sanofi-Aventis. "In 2004, de Ziua Pacalelii, asa cum se intampla, FDA a certificat medicamentul Ketek ca fiind sigur si eficient. Decizia FDA s-a bazat din plin pe rezultatele studiilor facute in Ungaria, Maroc, Tunisia si Turcia. Aprobarea a venit insa la mai putin de o luna de la momentul la care unul dintre cercetatorii care aveau de facut studii despre Ketek a fost condamnat la peste patru ani de inchisoare pentru ca a falsificat datele", mai scriu cei de la Vanity Fair. Sursa: MEDIAFAX