Categorii
In fine, sunt pe terenul meu de recrutor-evaluator, iar mintea incepe sa-mi alerge pe campii! Tocmai imi pregateam intrebarile deschise pentru investigarea intereselor si motivatiilor, cand imi spune:
- Mi-ar placea sa-i fac pe oameni fericiti.
Wow! Vazandu-l asa umanist, ii dau cateva sugesti: patron de spital?
- Ah, nu, stii ca nu-mi place sangele.
- Patron de spital de psihiatrie, atunci (doar nu vezi sange acolo..)?
- Nuuu, nebunii sunt fericiti oricum… Si continua: mi-ar placea si sa ma misc tot timpul.
- Patron de firma de vanzari, zic eu.
- Ah, nu, ar trebui sa-i fac pe oamenii mei sa alerge tot timpul dupa bani si atunci n-ar mai fi fericiti. Si-n plus, mi-ar mai placea ca oamenii sa imi dea iubire…
- Cine iti da cea mai multa iubire?
- Copiii…
- Patron de scoala, atunci ! te-ai misca tot timpul printre copii, profesori, parinti.
- Da, dar copiii nu sunt fericiti la scoala… dar la scout sunt foarte fericiti : Sef de asociatie de cercetasi! As umbla tot timpul cu copiii in tabere, m-as juca, toti am fi fericiti si as primi si multa iubire. S-a hotarat! Apoi, am continuat plimbarea, el imaginandu-si cum va face cand va ajunge cap de cercetasi si cum o sa-si ia un alt cap ca ajutor si in tabere….
Iar pe mine m-a facut sa ma intreb daca la jobul meu indeplinesc aceste trei criterii… Undeva, pe drumul spre recunoasterea sociala, statut, bani am lasat in urma ideea de fericire si mi-a trecut prin cap ca uneori e mai simplu sa castig bani decat iubire.
Daca ar fi sa raspundeti sincer, voi, la joburile voastre :
- va miscati tot timpul ?
- ii faceti pe oameni fericiti ?
- primiti iubire ?
RSS Flux RSS 2.0 
Sitemap XML 
