In fine, sunt pe terenul meu de recrutor-evaluator, iar mintea incepe sa-mi alerge pe campii! Tocmai imi pregateam intrebarile deschise pentru investigarea intereselor si motivatiilor, cand imi spune:
- Mi-ar placea sa-i fac pe oameni fericiti.
Wow! Vazandu-l asa umanist, ii dau cateva sugesti: patron de spital?
- Ah, nu, stii ca nu-mi place sangele.
- Patron de spital de psihiatrie, atunci (doar nu vezi sange acolo..)?
- Nuuu, nebunii sunt fericiti oricum… Si continua: mi-ar placea si sa ma misc tot timpul.
- Patron de firma de vanzari, zic eu.
- Ah, nu, ar trebui sa-i fac pe oamenii mei sa alerge tot timpul dupa bani si atunci n-ar mai fi fericiti. Si-n plus, mi-ar mai placea ca oamenii sa imi dea iubire…
- Cine iti da cea mai multa iubire?
- Copiii…
- Patron de scoala, atunci ! te-ai misca tot timpul printre copii, profesori, parinti.
- Da, dar copiii nu sunt fericiti la scoala… dar la scout sunt foarte fericiti : Sef de asociatie de cercetasi! As umbla tot timpul cu copiii in tabere, m-as juca, toti am fi fericiti si as primi si multa iubire. S-a hotarat! Apoi, am continuat plimbarea, el imaginandu-si cum va face cand va ajunge cap de cercetasi si cum o sa-si ia un alt cap ca ajutor si in tabere….
Iar pe mine m-a facut sa ma intreb daca la jobul meu indeplinesc aceste trei criterii… Undeva, pe drumul spre recunoasterea sociala, statut, bani am lasat in urma ideea de fericire si mi-a trecut prin cap ca uneori e mai simplu sa castig bani decat iubire.
Daca ar fi sa raspundeti sincer, voi, la joburile voastre :
- va miscati tot timpul ?
- ii faceti pe oameni fericiti ?
- primiti iubire ?
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Prin Bucuresti cu rucsacul in spate
Ca sa nu cada in derizoriu un autor contemporan de literatura de calatorie trebuie sa stie sa spuna povesti frumoase Si mai ales sa le spuna frumos Dan Manusaride a demonstrat ca poate face si una si alta in volumele pe care le-a publicat tot la editura Rentrop & Straton in anii din urma Calatorind prin aer pe apa...
valabila 48h
