Intotdeauna am crezut ca, daca as putea pune mana pe o suma mare, atunci as pune deoparte o cantitate serioasa si ca acesta este un excelent mod de a economisi. Am un prieten care zice ca astea sunt prostii si ca efectul „picatura cu picatura“ este cel mai bun mijloc de a economisi. Cine are dreptate si cine nu?

Sa ne gandim putin logic. Sa zicem ca am o suma mare. Sa spunem ca primesc 20.000 de lei pentru o activitate pe care o prestez sau ca plata a unei vanzari. Cheltuiesc jumatate si economisesc jumatate. Si fac asta la 50 de ani. Cati bani am la pensie?

Prietenul meu economiseste niste bieti 30 de lei pe luna - o nimica toata, as zice. Dar a inceput devreme, la 20 ani, si n-a ratat nici o luna. Cine o sa fie boier la pensie si cine o sa refoloseasca la nesfarsit pliculetele de ceai? Haide, haide, poti sa calculezi asta mintal, nu?

Iti spun eu. E bine sa fii prudent si sa economisesti regulat, dar pe termen lung o „halca“ mare economisita mai tarziu in viata iti va asigura cam aceeasi paine mai tarziu.