a doar cativa metri de centrul micului reactor nuclear al Institutului Laue-Langevin (ILL) din Grenoble, fizicianul Ulli Koster, tine în mana o punguta din plastic transparent ce contine o pudra fina si alba. "Cu acest esantion de un sfert de gram, putem produce suficient de multi izotopi radioactivi pentru a trata sute de pacienti suferind de cancer", a declarat Ulli Koster.

Acea cantitate mica de pudra alba este un produs foarte rar, yterbiu, care, supus unui flux intens de neutroni generat de reactor, poate sa se transforme intr-un alt element, de aceasta data radioactiv, lutetiu 177. El este utilizat in tratamente mai eficiente decat chimioterapia folosita contra tipurilor de cancer ce prezinta mici metastaze dispersate.

In loc sa iradieze o zona intreaga a corpului pentru a elimina o tumoare, asa cum se procedeaza in cadrul radioterapiei obisnuite, noua metoda care utilizeaza lutetiu 177 este mult mai bine directionata.

Ideea este de a ataca doar celulele canceroase, pentru a evita la maximum iradierea altor organe sanatoase. Aceasta selectivitate este permisa de biotehnologie si de producerea de anticorpi specific conceputi pentru a se fixa doar pe antigenii celulelor tumorale.

"Acum stim cum sa atasam un element radioactiv unic de un anticorp", a precizat Ulli Koster. Anticorpul are rolul unui vector si va duce izotopul cat mai aproape de tumoare, intr-o zona in care radioactivitatea va fi mai eficienta pentru distrugerea celulelor canceroase.

Primele tratamente de acest tip, care si-au dovedit eficienta contra limfomurilor, sunt deja comercializate in Statele Unite si utilizeaza un element radioactiv destul de des folosit in medicina, iod 131.

"Insa acest tip de izotop prezinta marele inconvenient ca emite raze gamma, care sunt foarte penetrante si ii obliga pe medici sa ii plaseze pe pacienti in saloane izolate, in camere blindate", a explicat Jean-François Chatal, profesor emerit de medicina nucleara, un pionier al radioimunoterapiei din Franta, care lucreaza in prezent la un nou ciclotron medical Arronax in orasul Nantes.

Tocmai pentru a evita acest tip de inconvenient, laboratoarele de cercetare precum ILL din Grenoble si ciclotronul din Nantes produc noi izotopi avand caracteristici mai bine directionate.

Teste foarte promitatoare

De exemplu, lutetiu 177 - generat in centrul reactorului din Grenoble si folosit pentru tratamente experimentale contra cancerului de prostata de profesorul Jean-François Chatal - prezinta avantajul ca emite doar radiatii beta. Aceste radiatii beta sunt formate din electroni care actioneaza doar pe distante foarte mici, de ordinul a 2-3 milimetri, ce corespund marimii unor metastaze reduse, impotriva carora aceste tratamente sunt cele mai eficiente. Teste clinice foarte promitatoare sunt de altfel realizate cu acest element contra cancerului de prostata in faze avansate, pentru care toate celelalte tratamente s-au dovedit ineficiente.

Reactorul din Grenoble produce si terbiu 161, care are aceleasi proprietati ca lutetiu 177, insa emite si un tip special de electroni, denumiti electroni Auger. Acestia sunt mai putin incarcati cu energie si poseda o raza de actiune si mai bine directionata, echivaland cu marimea unei singure celule biologice.

Producerea acestor elemente se realizeaza pentru moment de o maniera aproape artizanala la ILL, insa posibilitatea amenajarii unei instalatii automatizate, dedicata producerii acestor elemente, este avuta in vedere de cercetatori.

"Investitia ar fi de ordinul catorva milioane de euro, dar ea ar putea produce suficient de multi izotopi pentru toti pacientii din Europa, care ar avea nevoie de acest tip de tratament", a declarat Ulli Koster.