Cea mai veche forma de arta murala a fost descoperita in Franta

Blocul de 1,5 tone este acoperit cu gravuri reprezentand animale si forme geometrice. El facea parte dintr-o bolta prabusita a celebrului sit Abri Castanet, centru al culturii aurignaciene (40.000-28.000 de ani i.d.Ch.), descoperit in 1911, in zone Perigord Noir. Aurignacienii au fost primii oameni moderni, urmasi ai emigrantilor din Africa acum circa 45.000 de ani. Incet-incet, ei au luat locul oamenilor de Neanderthal. Lucrarea de arta murala pe care au lasat-o in urma a uimit cercetatorii prin maiestria ei.

In adapostul de sub stanca, de 250 - 300 m2, ar fi putut sta 300 de oameni, potrivit echipei internationale de cercetatori, al carei studiu apare in Analele Academiei nationale americane de Åžtiinte, numarul 14-18 mai. Analiza geologica arata ca bolta se gasea la 2 m de solul pe care se aflau aurignacienii, adica la indemana. Bogatia gravurilor - una infatiseaza, de exemplu, doi cai, pictati in rosu si negru - sugereaza rolul important jucat de exprimarea artistica in viata de zi cu zi a acestor primi oameni moderni.

''Primii oameni aurignacieni functionau mai mult sau mai putin la fel ca oamenii de astazi'', spune Randall White, profesor de antropologie la Universitatea New York, unul din autorii studiului, care conduce in prezent sapaturile in sit.

Abri Castanet se afla nu departe de pestera Lascaux care a fost pictata, acum 17.000 de ani, de urmasii aurignacienilor. Gravurile murale de la Abri Castanet sunt mai vechi cu aproape o mie de ani decat cele din pestera Chauvet (Ardeche, sud-est), care contine desene si picturi cu un mare grad de rafinament, vechi de aproape 36.000 de ani.

De 15 ani, Abri Castanet si Abri Blanchard, care se afla in apropiere si dateaza din aproximativ aceeasi perioada, sunt recunoscute ca cele mai vechi situri din Eurasia continand obiecte si gravuri ale simbolismului uman. La Abri Castanet s-au gasit numeroase podoabe, printre care dinti de animale si scoici perforate, precum si obiecte de fildes de mamut. Scoicile proveneau din Meditarana si Atlantic.

S-au descoperit numeroase oseminte de animale, indeosebi de reni, cu care se hraneau locuitorii din Abri Castanet, dar niciun mormant uman. Antropologii n-au gasit pe sit decat cateva fragmente de oase umane imprastiate pe sol.