Insomnie culturala la Muzeul de Istorie din Bucuresti. Vezi ce se poate vizita pana la miezul noptii

Potrivit institutiei, in aceste zile, muzeul va putea fi vizitat intre orele 16.00 - 00.00, pentru a oferi publicului ocazia de a vedea exponatele "intr-o cu totul alta lumina". Vor putea fi vizitate expozitiile permanente "Tezaur Istoric" si "Lapidarium" (incluzand copia Columnei lui Traian), dar si cele temporare.
Astfel, pe 25 august, prima zi de "Insomnie Culturala", vor putea fi vizitate, in holul muzeului, expozitiile "Copilaria de altadata, la tara!", "Genio Helvetico. Ceasuri istorice si cutii muzicale elvetiene din colectii muzeale romanesti", "Basarabia 1812 - 1947. Oameni, locuri, frontiere" si "Exponatul lunii august - Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon".
Expozitia "Copilaria de altadata, la tara!" prezinta jucariile copiilor de la sat, impresionante prin modestia materialului din care au fost realizate, prin simplitatea si in acelasi timp, ingeniozitatea celor care le-au mesterit. Vizitatorii vor putrea admira jucarii care au apartinut copiilor romani, sasi si secui care si-au trait viata la sat, nucleul societatii in epocile trecute ale istoriei.
In expozitia "Genio Helvetico. Ceasuri istorice si cutii muzicale elvetiene din colectii muzeale romanesti", vizitatorii au posibilitatea sa admire atat ceasuri care au apartinut unor personalitati de seama ale istoriei Romaniei - regele Carol I, regina Maria, mitropolitul Veniamin Costachi, Nicolae Titulescu, Armand Calinescu, Gheorghe I. Bratianu, Nicolae Iorga, maresalul Alexandru Averescu, maresalul Ion Antonescu, maiorul Dimitrie Giurescu (erou al Razboiului de Independenta), Aurel Vlaicu, Mariana Dragescu (femeie-pilot in Escadrila Alba, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial), George Calinescu, Tudor Arghezi, Panait Istrati, Gala Galaction si altii -, cat si piese "anonime", spectaculoase prin decor. Utilizate si admirate pentru calitatile mecanismului ingenios proiectat si construit, cutiile muzicale reflecta nostalgic stilurile de viata, arta decorativa si muzica specifica unor memorabile epoci istorice. Publicul are privilegiul de a le redescoperi, aceste exponate fiind percepute astazi si ca vibratii ale sensibilitatii omenesti in efortul gradat al dezvoltarii esteticii existentei urbane.
Expozitia "Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere" aduce in prim plan, prin intermediul hartilor, documentelor, imaginilor, publicatiilor si obiectelor, principale trasee diplomatice, evolutia frontierelor si societatii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorica a Basarabiei inainte si dupa 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucuresti din 1812, realipirea sudului Basarabiei in urma Razboiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat razboiului ruso-romano-turc; unirea Basarabiei cu Romania (1918), tratatul de recunoastere de catre principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul Romaniei (1920), Basarabia in perioada interbelica; ocupatia sovietica din 1940, in urma Pactului Molotov - Ribbentrop si campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinta de pace de la Paris 1946-1947 si Tratatul de pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate.
"Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon" - un manuscris din vremea lui Stefan cel Mare - este prezentat in cadrul proiectului "Exponatul lunii" la Muzeul National de Istorie a Romaniei.