Studiu: Peste 80% dintre romani se declara in favoarea vaccinarii

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES a realizat un sondaj pentru a evalua perceptiile publice fata de prevederile proiectului legii vaccinarii supus dezbaterii, dar si opiniile populatiei cu privire la subiectul imunizarii copiilor.

Romanii sunt in favoarea imunizatii, in general

87% dintre cei intervievati considera ca afirmatia ca „beneficiile vaccinarii sunt mai mari decat riscurile reactiilor adverse” este adevarata (procentul creste odata cu inaintarea in varsta a participantilor la studiu); in schimb, doar 64% dintre respondenti considera ca afirmatia „reactiile adverse ale vaccinurilor sunt mai mari decat beneficiile acestora” este falsa. Proportia cea mai mare a intervievatilor care considera ca este falsa aceasta afirmatie se poate observa in randul celor cu varsta intre 36 si 50 de ani si a celor din mediul rural; in schimb, procentul celor care considera afirmatia drept falsa creste odata cu nivelul de educatie.

83% dintre participantii la cercetare cred ca imunizarea cu vaccinurile din Schema Nationala de vaccinare este un lucru bun, intrucat copiii trebuie vaccinati si 15% dintre persoane cred ca unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii; acestora din urma li se alatura 1% din esantion, care cred ca vaccinarea este un lucru rau pentru copii. Procentul celor care au opinii favorabile vaccinarii este in crestere odata cu varsta respondentilor, iar o proportie mai mare de intervievati care cred ca unele vaccinuri nu sunt bune pentru copii gasim in regiunile de sud ale tarii (Sud, Bucuresti, Dobrogea).

Medicii de familie au rolul principal de informare cu privire la vaccinare

Aproape trei sferturi dintre participantii la studiu cred ca obligatia de a informa cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile si riscurile vaccinurilor este in primul rand a medicilor de familie (72%), iar aceasta opinie este impartasita de un procent mai mare de respondenti cu studii superioare comparativ cu cei care au studii medii si elementare; doar o cincime dintre intervievati cred ca este, mai degraba, datoria parintilor sa se informeze cu privire la acest aspect (22%).

Faptul ca in unele state europene admiterea copiilor intr-o unitate de invatamant se realizeaza doar cu dovada vaccinarii complete, conform schemei nationale, este perceput drept un lucru bun de 83% dintre respondenti si drept un lucru rau de unul din zece intervievati. Un procent mai mare de participanti la cercetare care cred ca e un lucru bun se gasesc in grupa de varsta 51-65 de ani si proportia cea mai ridicata de persoane care cred ca e un lucru rau se afla in grupa celor mai tineri respondenti (18-35 de ani).

31% dintre cei intervievati au copii minori; 8% dintre parinti spun ca au copii cu varsta mai mica de un an. Noua din zece respondenti declara ca cei mai mici dintre fiii/fiicele lor minore au fost vaccinati conform schemei nationale de vaccinare actuala in momentul respectiv. In Transilvania si Banat se poate observa procentul cel mai mare de intervievati care spun ca nu si-au vaccinat copiii cei mai mici conform schemei nationale.

Principalele cauze pentru care rata vaccinarii a scazut in Romania, in ultimii ani, conform celor intervievati, sunt acelea ca lipsesc vaccinurile (27%) si ca au fost mediatizate unele cazuri de imbolnaviri in urma vaccinarii (27%); mai sunt amintite drept cauze parerile personale ale parintilor (17%), campaniile anti-vaccinare promovate de anumite personalitati publice (10%), dar si slaba calitate a informarii parintilor (7%). 6% dintre respondenti invinovatesc sistemul national de sanatate, in general, pentru rata scazuta de vaccinare (dezinteresul institutiilor statului – 3%, lipsa comunicarii cadrelor medicale cu pacientii – 2% sau lipsa reglementarilor adecvate de catre institutiile statului – 1%).

Schimbarile frecvente ale politicilor Ministerului Sanatatii si faptul ca Ministerul nu stie sa gestioneze situatia sunt principalele motive mentionate de respondenti pentru care, la nivel national, exista probleme de aprovizionare cu vaccinuri (cate 40% dintre mentiuni).

Majoritatea romanilor ar alege sa isi vaccineze un copil nou-nascut

Daca ar avea un nou-nascut, 94% dintre participantii la studiu ar alege sa il vaccineze conform schemei nationale de vaccinare si 5% ar alege sa nu faca acest lucru. Informatii cu privire la calendarul de vaccinare, beneficiile si riscurile vaccinurilor si le-ar lua cea mai mare proportie dintre respondenti de la medicul de familie (64%), medicul pediatru sau alti specialisti (30%).

Procentul barbatilor, intervievatilor din mediul rural si a celor care locuiesc in Moldova care s-ar informa de la medicul de familie e mai mare comparativ cu cel al femeilor si al celor din alte regiuni ale tarii care ar face acest lucru; in schimb, femeile, respondentii din mediul urban si cei care locuiesc in sudul tarii s-ar informa mai degraba de la alti medici. In plus, pe masura ce creste nivelul de educatie al respondentilor, acestia prefera in proportii mai mari sa se informeze cu privire la vaccinuri de la medici pediatri sau alti medici decat cei de familie.

92% dintre intervievati au auzit de epidemia de rujeola din Romania. Principala cauza a epidemiei, din perspectiva participantilor la cercetare, este nevaccinarea (43%); totusi, 28% dintre respondenti nu stiu sau nu raspund atunci cand sunt intrebati care ar fi, in opinia lor, cauza epidemiei.

Notorietatea proiectului legii vaccinarii este scazuta

De proiectul legii vaccinarii, lansat recent in dezbatere publica de catre Ministerul Sanatatii, au auzit 39% dintre intervievati, un procent mai mare al acestora putand fi observat in randul barbatilor, a respondentilor cu varsta peste 36 de ani, a celor din mediul urban si a celor din regiunile din sudul tarii, precum si Moldova; in plus, procentul celor care au auzit de aceasta lege creste odata cu nivelul de educatie al celor intervievati. O parere buna sau foarte buna au despre proiectul acestei legi 78% dintre cei care au auzit de ea si o parere proasta sau foarte proasta – 8%. Pe masura ce creste varsta respondentilor, creste si proportia celor care au pareri bune despre actul normativ.

Dintre prevederile actului normativ enumerate participantilor la cercetare, parerile bune exprimate in procentele cele mai mari sunt referitoare la obligatia Ministerului Sanatatii de a asigura stocurile de vaccinuri (94%).

Majoritatea intervievatilor au o parere buna si despre prevederea conform careia inscrierea copiilor intr-o colectivitate se va face doar dupa prezentarea dovezii ca acesta a fost vaccinat conform Schemei Nationale (85%); procentul celor care au opinii pozitive legate de acest aspect creste odata cu inaintarea in varsta a participantilor la cercetare si este mai mare in mediul urban decat in mediul rural.

Trei sferturi dintre respondenti (76%) au opinii pozitive cu privire la prevederea privind despagubirea familiei copilului daca apar reactii adverse in urma vaccinarii, in cazul acestei prevederi proportia intervievatilor care nu au raspuns fiind cea mai ridicata (6%, fata de 1% in cazul prevederii mentionate anterior); parerile bune sunt exprimate in proportii mai mari de barbati.

Ar trebui sanctionati parintii care nu isi vaccineaza copiii?

Un procent ridicat dintre participantii la cercetare considera ca una dintre sanctiunile pentru parintii care nu isi imunizeaza copiii conform Schemei Nationale de vaccinare ar trebui sa fie primirea de amenzi (36%), iar alta – suportarea cheltuielilor in caz de imbolnavire (33%); o cincime dintre intervievati cred ca fiii/fiicele acestor parinti nu ar trebui primiti in colectivitate, iar 11% cred ca astfel de parinti ar trebui sa fie acuzati de rele tratamente aplicate minorului. 18% dintre participantii la cercetare cred ca parintii care nu-si vaccineaza copiii conform respectivei scheme nu ar trebui sanctionati, intrucat nevaccinarea este un drept al lor. Cu primirea amenzilor sunt mai degraba de acord barbatii, iar proportia acordului creste odata cu varsta si descreste odata cu nivelul de educatie al respondentilor.

Suportarea cheltuielilor in caz de imbolnavire este o sanctiune cu care sunt mai curand de acord respondentii tineri (cei cu varste pana in 35 de ani, in primul rand, dar si cei cu varste pana in 50 de ani, spre deosebire de cei mai in varsta de 51 de ani), cei din mediul urban si cei care locuiesc in Moldova; proportia celor care sunt de acord cu aceasta sanctiune creste odata cu nivelul de educatie al intervievatilor. Respondentii cu varsta pana in 35 de ani sunt in cea mai mare proportie in dezacord cu neprimirea in colectivitate a copiilor, iar in cea mai mare proportie de acord sunt cei cu varste intre 51 si 65 de ani; in plus, participantii la cercetare care locuiesc la oras si cei din sudul tarii sunt mai curand de acord cu aceasta sanctiune in cazul nevaccinarii copiilor. Cu sanctiunea de acuzare de rele tratamente aplicate minorului sunt mai degraba de acord respondentii cu varsta peste 51 de ani.

Pe masura ce inainteaza in varsta, respondentii sunt mai curand in dezacord cu ideea ca parintii care nu isi vaccineaza copiii nu ar trebui sanctionati, pentru ca acesta este un drept al lor; in schimb, odata cu cresterea nivelului de educatie, proportia acordului cu aceasta afirmatie este mai mare; de asemenea, un grad mai mare de acord se poate observa in regiunea de sud a tarii, comparativ – in special – cu Transilvania si Banat, unde gasim procentul cel mai ridicat al dezacordului cu ideea ca nevaccinarea este un drept al parintilor, pentru care acestia nu ar trebui sa fie sanctionati.