Infidelitatea

Infidelitatea este adeseori confundata cu adulterul, adica cu faptul de a avea o relatie sexuala in afara relatiei de cuplu. Dar infidelitatea afectiva, care il lasa pe celalalt sa creada ca inca il mai iubim, desi ne simtim implicate intr-o alta iubire, este uneori mai violenta decat infidelitatea fizica sau trecerea la actul sexual.

Infidelitatea isi are uneori originea in lipsa de uniune interioara, chiar daca poate surveni in urma unui conflict cu celalalt, a unei deceptii. Infidelitatea fata de tine, fata de un proiect de viata, fata de anumite valori este in spatele infidelitatii fata de un partener de cuplu. In acest caz, cel care nu este fidel si-a pierdut, intr-un sens, unitatea. Se afla intr-o separare interioara, este despartit de cel care pana atunci ii conferea o coerenta. Ar fi posibil sa spunem ca nu exista infidelitate atunci cand ramai fidela tie insati.

Atunci cand cele doua aspecte ale fidelitatii - fata de sine si fata de celalalt - pot coexista in mod armonios, nu exista loc pentru infidelitate. Dar a indrazni sa spui: „Nu pot sa mai am o relatie cu tine, deoarece acest lucru ar insemna sa ma tradez pe mine insami” pare a fi foarte dificil. Astfel, infidelitatea se inchide in minciuni, in taceri, in lucruri nespuse. Uneori da nastere unei vieti duble, care, atunci cand este descoperita, il raneste pe cel care se simte inselat sau tradat.