Se impune un plan national pentru Alzheimer

In Romania, spre deosebire de tarile europene, boala Alzheimer nu beneficiaza de niciun fel de servicii de ingrijire comunitara, ramanand "incremenita" in aceeasi situatie ca in secolul trecut, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, conf. dr. Catalina Tudose, presedinta Societatii Romane Alzheimer. In Romania exista aproximativ 200.000 de cazuri cu boala Alzheimer, din care diagnosticate si tratate sunt 10-15%, comparativ cu 50-60% in alte tari, a precizat conf.dr. Catalina Tudose, in deschiderea Conferintei Nationale Alzheimer. Explicatiile acestui fenomen se pot gasi in stigma legata de boala psihica si dementa, de mentalitatile gresite conform carora dementa este un proces firesc al imbatranirii si "nici nu se poate face nimic", a explicat medicul. Potrivit dr. Catalina Tudose, toate acestea demobilizeaza oamenii sa ceara ajutor si sa consulte medicii. Potrivit medicului specialist, in tara noastra, dementa Alzheimer este singura forma de dementa recunoscuta ca generand grade progresive de handicap fizic si psihic, in timp ce restul formelor de dementa nu sunt recunoscute ca handicap si nu beneficiaza de niciun sprijin financiar din partea statului. Dr. Catalina Tudose a subliniat ca dementa nu este recunoscuta ca o boala publica, "luand in considerare numai cazurile de dementa Alzheimer si fiind dovedit faptul ca alaturi de o persoana cu dementa sunt implicate alte 3-4 persoane'', ceea ce inseamna ca este profund perturbata calitatea vietii a cel putin un milion de oameni. Boala Alzheimer necesita sprijin prin informare permanenta, sustinere morala, asigurarea continuitatii ingrijirii persoanei suferinde in cadrul unei retele de servicii specializate si adecvate evolutiei bolii. Costul mediu al ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este in jur de 12.200 de dolari anual, cel mai mic cost inregistrandu-se in Africa - 4.400 de dolari -, in timp ce nivelul cel mai ridicat atinge 26.000-36.000 de dolari, incluzand si ingrijri informale in SUA. Din pacate, in Romania, sumele nu sunt suficiente, iar sumele alocate pentru tratament sunt in pericol de a fi reduse, a subliniat dr. Catalina Tudose. Prof. dr. Ovidiu Bajenaru, specialist in neurologie, a explicat ca atunci cand se vorbeste despre Alzheimer, se vorbeste despre o boala neurologica ale carei semne incep sa se manifeste inainte de a se produce. In prezent au aparut posibilitati de a evidentia semnele inainte de aparitia tulburarilor de dementa, ultima faza a bolii. Anumite leziuni pot fi detectate cu mult timp inainte si pot beneficia de solutii terapeutice, acestea intarziind dezvoltarea bolii, a accentuat prof.Ovidiu Bajenaru, presedintele Societatii de Neurologie din Romania. Referindu-se la eventualitatea utilizarii spitalelor care urmeaza a fi transformate in camine de batrani pentru bolnavii cu Alzheimer, dr.Constantin Bogdan a spus aceasta varianta nu reprezinta o solutie. ''In UE nu se mai extind centrele pentru batrani, ci se cauta ca acestia sa fie tinuti in mediul lor. Este o abordare depasita'', a spus dr.Bogdan, care s-a referit si la centrul unde lucreaza, spunand ca, din pacate, batranii sunt adusi acolo impotriva vointei lor, ''sunt abandonati, li se iau casele, fiind jefuiti de ce au''. In opinia sa, trebuie acordata o atentie mai mare batranilor, asa cum se intampla in UE. Nici prof. dr. Dan Prelipceanu nu agreeaza ideea unor astfel de asezaminte. In opinia sa, ''este falsa ideea ca imbunatatirea serviciilor medicale se face prin cladiri, aceasta se face prin echipe pregatite''. Prof. dr. Dan Prelipceanu s-a referit si la planul de sanatate mintala elaborat de Romania inainte de aderarea la UE, care era pe termen lung, pana in 2013, dar care a fost abandonat dupa un an. Sursa: AGERPRES