Copilul din noi este dominat de emotii, este o ramasita a propriului comportament din copilaria noastra, care apare mai ales atunci cand ne purtam conform "chefului" pe care-l avem sau pe care nu-l avem, atunci cand dam frau liber toanelor noastre, cand nu suntem in stare sa ne abtinem de la a ne face o placere sau cand ne plangem si ne victimizam. Copilul din noi nu prea tine seama de cei din jur, este in principal egoist si functioneaza dupa propriile lui reguli.
Ti s-a intamplat sa bati din picior de nerabdare in fata unei persoane care nu mai termina de vorbit ? Ti s-a intamplat sa iti dea lacrimile de furie ca n-ai ajuns pe locul I? Sau sa-ti cumperi bluzita aceea superba chiar daca era ultimul lucru de care aveai nevoie in acel moment ? Ti s-a intamplat sa te simti total neputincioasa?? Este vorba despre un tip de comportament bazat pe impulsuri de moment, orientat spre satisfacerea propriilor nevoi in detrimentul celorlalti, o atitudine care tine seama in primul rand de dispozitia personala si apoi de reguli sociale.
Copiii se gandesc in primul rand la propriile lor dorinte, nu prea tin seama de ceilalti, nu au capacitatea sa-si amane satisfactia si nici sa gandeasca actiuni pe termen lung. Asta facem si noi atunci cand ne purtam ca niste copii.
Parintele din noi reproduce modelul de parinte pe care l-am avut sau pe care ni l-am fi dorit. Comportamentul de parinte se manifesta nu numai daca avem copii, ci apare atunci cand impunem reguli, suntem autoritari, protejam sau sufocam. Adoptam postura de parinte atunci cand stim cum trebuie sa se intample lucurile, le spunem celorlalti ce si cum sa faca, actionam pentru binele lor, le dam ordine fara drept de apel. Comportamentul acesta acorda atentie in primul rand normelor sociale, regulamentelor, este orientat spre binele celorlalti in detrimentul atentiei pentru sine.
Cine n-a auzit de un sef care le spune subordonatilor: eu sunt seful, eu fac regulile sau daca ai alta parere, du-te in alta parte? Multi dintre acesti sefi e posibil sa fi auzit des in copilarie zicale de genul faci ca mine pentru ca eu asa spun sau si mai cumplita eu te-am facut, eu te omor. Atunci cand devenim parinti la randul nostru, de multe ori avem tendinta sa reproducem felul autoritar al parintilor cu copiii nostri pentru ca asa e normal, nu ?
Adultul din noi este singurul care stie sa negocieze intre emotiile Copilului si regulile impuse de Parinte, intre ce am chef sa fac si ce trebuie sa fac. Adultul nu impune ci propune, stie care sunt consecintele actiunilor sale si este dispus sa asculte si cealalta opinie. Daca mostenim in mare parte comportamentele de Copil si de Parinte, comportamentul de Adult il invatam. Uneori ramanem toata viata sa pendulam intre cele doua extreme si rareori devenim Adulti.
Ganditi-va in primul rand la voi, ca parinti, si la aceste trei instante din interiorul vostru care va duc la comportamentele respective: la Copilul din voi, la Parintele din voi si la Adult. In care dintre cele posturi va regasiti cel mai frecvent? Ati intalnit vreodata la copiii vostri aceste trei tipuri de comportament? Copiii vostri sunt in general rasfatati si nerabdatori, sunt sfatosi si protectori cu voi sau va uimesc uneori cu intelepciunea cu care se poarta in anumite situatii?
Comportamentul nostru va stimula un anumit tip de comportament la ei. Voi ce sunteti?
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Hon-Do-Ryu Karate
Descopera acum esenta acestei arte martiale chiar de la Sensei Georg Nicolau - initiatorul sistemului in lucrarea omonima Hon-Do-Ryu Karate Hon-Do-Ryu Karate urmeaza drumul vechilor maestri din Okinawa pune accent pe imbinarea celor 3 aspecte esentiale ale artelor martiale excluzand competitia sportiva ca scop in sine Gi –...
valabila 48h
