Categorii
Unii ar putea sa spuna ca puteam sa astept pana ieseam din sala de operatii, dar, fiind blagoslovita cu o fetita, m-am gandit ca ea, intr-o zi, se va intalni si cu baieti. A sti te face puternic, mi-am zis eu in barba.
In lumina succesului meu la barbati, sunt in continuare un pic ingrijorata, caci cum ar putea cineva care a picat la aceasta materie sa predea cursul cu succes?
In mod natural, vreau ca fiica mea sa creasca, sa-si gaseasca un partener minunat, in ciuda aventurilor dezastruoase cu testosteron pe care am avut-o eu. Nu mint. Baietii sunt in regula. Sau cel putin unul trebuie sa fie.
Caci, in ultimii 15 ani, am continuat discutia pornita pe patul de spital, sub efectul anesteziei. Si am inteles pe parcurs ca trebuie sa ma bazez pe teorie, nu pe exemplul personal. Te rog, draga mea, nu face alegerile pe care le-am facut eu, ci cele pe care le-as face, cele ale caror consecinte nu le vezi cu ochii tai.
Am inventat asadar scenarii despre fericire si respect reciproc. Am inventat personaje cu caracter. Am citit carti pentru asta. Si m-am uitat la filme. Filmele sunt bune. In jurul varstei de 11 ani, Sara a inceput sa observe absenta din ilustratiile din viata reala a eroilor despre care ii predicam si atunci au inceput sa curga intrebarile specifice.
„Mami, ai avut vreodata vreo experienta pozitiva cu un baiat? Adica ceva ce e departe de catastrofa?”
„O intrebare buna”, zic eu, „si bine formulata. Felicitari.”
„Mami, nu mi-ai raspuns la intrebare.”
„Ai dreptate. Da, am avut experiente necatastrofice. Bineinteles ca da.”
„Da-mi un exemplu.”
„OK.”
Si am inceput sa-i povestesc.
„Esti ca intr-un film, mami. Oamenii adevarati nu se asteapta in gara ore intregi”, mi-a zis ea.
Se pare insa ca povestile mele imperfecte au fost mult mai instructive decat cele fictionale. In urma dezvaluirilor, am capatat mai multa incredere in mine si in ea si, cand a ajuns pe la 13 ani, am putut sa-i povestesc cum am incercat sa reintru in societate.
„Mami, trebuie sa-l suni tu.”
„Eu nu sun baieti.”
„Aiurea! Traieste clipa, mami!”
Sub impactul momentului, m-am apucat sa scriu un mesaj si i-am arata draft-ul.
„E ridicol, mami. Scrie asta.”
A rescris textul si apoi m-a intrebat daca sunt gata. Am dat din cap, mi-am inchis ochii si ea a apasat Send. Pentru ea nu exista la mijloc niciun risc emotional. Pentru mine a fost coplesitor sa urmaresc usurinta cu care s-a miscat.
In ciuda temerilor mele privind potentialele efecte ale divortului, Sara a crescut echilibrata, o persoana pe care o poti respecta. Nu stiu ce a avut un impact mai mare: lipsa tatalui din perioada pubertatii, povestile mele nebunesti sau genele si inteligenta ei, dar stiu ca e pe drumul cel bun.
Cat despre cel caruia i-am trimis mesajul, sper ca va fi galant si va raspunde favorabil. Am pus telefonul in buzunar pentru a ma minuna in liniste de cat de departe am ajuns eu si fata mea.
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Hon-Do-Ryu Karate
Descopera acum esenta acestei arte martiale chiar de la Sensei Georg Nicolau - initiatorul sistemului in lucrarea omonima Hon-Do-Ryu Karate Hon-Do-Ryu Karate urmeaza drumul vechilor maestri din Okinawa pune accent pe imbinarea celor 3 aspecte esentiale ale artelor martiale excluzand competitia sportiva ca scop in sine Gi –...
Oferta Speciala
valabila 48h
valabila 48h
de SuntFericita.roRedactia Sunt Fericita reprezinta o echipa de 3 femei care cerceteaza zilnic cele mai relevante subiecte pentru cititoarele si cititorii nostri. Informatiile sunt apoi filtrate pentru a fi transpuse intr-o maniera cat mai prietenoasa cu putinta in articolele pe care le parcurgeti cu placere.
Newsletter GRATUIT SuntFericita
Aboneaza-te acum GRATUIT si primesti imediat Raportul Special "Retete de detoxifiere pe baza de fructe si legume"
RSS Flux RSS 2.0 
Sitemap XML 
