Dar eu va iubesc la fel!

Uneori, credem ca dezamorsam rivalitatea ce exista intre copiii nostri increcand sa-i linistim cu o fraza: „Dar eu va iubesc la fel pe amandoi!” Nu suntem constiente de efectul devastator pe care il are o asemenea afirmatie. Deoarece, tocmai, ei nu vor sa fie iubiti la fel, ci in unicitatea lor, in singularitatea a ceea ce sunt.

Este important sa fim capabile sa le aratam copiilor nostri faptul ca iubirea nu este intersanjabila, sa indraznim sa le spunem ca nu ii putem iubi la fel. Ar fi important, de asemenea, sa le aratam ca nu ii confundam cu comportamentele lor: „Daca te iubesc, te iubesc asa cum esti, chiar daca uneori comportamentul tau ma supara sau ma deranjeaza”.

Iubirea pe care o simtim pentru copiii nostri, contrar iubirii din cuplu, nu se poate schimba, ea exista pentru totdeauna. Nu se schimba, nu variaza in functie de notele bune sau proaste de la scoala, de politetea sau de comportamentul copiilor nostri, asa cum ei insisi ar fi tentati sa creada. A indrazni sa faci aceasta diferenta ii poate ajuta sa se pozitioneze mai bine in viata: „Te iubesc, dar zgomotul pe care il faci ma deranjeaza.”, „Te iubesc, dar nu sunt de acord sa iesi in seara asta, nu cred ca este un lucru bun pentru tine.”, „Cand iti cer sa faci dus in fiecare seara, o fac pentru ca am o anumita parere despre curatenie, nu inseamna ca te iubesc mai putin.”