Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada „Nasterea Soarelui”, fiindca soarele atinge punctul cel mai de jos in emosfera sudica, incepand apoi sa urce inspre nord. Prin urmare, calendele erau sarbatori inchinate soarelui.

Romanescul „colinda” a fost adoptat via bulgarescului „koleda”. Majoritatea colindelor au provenienta laica, dar ele poarta cuvantul Nasterii Sfinte, fiind o sinteza a spiritului creator si religios al poporului nostru.

Colindatul este o sarbatoare a comunitatii, a copiilor si tinerilor care colinda, dar si a gospodarilor care primesc cetele de colindatori si le rasplatesc cu daruri. Nicio casa nu trebuie sa ramana necolindata, oricat de rea ar fi fost vremea. Se credea ca atunci cand nu se vor mai auzi colinde pe pamant vor iesi diavolii si vor pune stapanire pe lume. Pentru cei care nu deschideau usa colindatorilor, a aparut si o forma de descolindat, care consta intr-o serie de actiuni negative asupra acestora:  rosteau formule de urari negativ-umoristice, ori luau poarta si o mutau din loc.

Esenta sarbatorii consta in bucuria si increderea cu care omul intampina trecerea de la anul vechi la cel nou, inceputul unei noi perioade de vegetatie, al unei noi etape in viata lui si a membrilor comunitatii lui.

Adevaratul colindat are loc in seara si in noaptea de Craciun. Colindatorii se aduna in cete bine randuite. Fiecare grup isi alege un conducator numit, de obicei, „vataf” sau „jude”.pe vremuri, fiecare ceata putea sa ia la colindat numai o anumita paret a satului, cu grija pentru a nu patrunde in zona alteia.

Se stie ca, de Craciun, cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude rugaciunea omului cinstit, a sufletului curat purificat prin post, si ii ofera ajutor intru implinirea dorintelor...

Iata cateva obiceiuri vechi de Craciun:

- in Ajun de Craciun, oamenii isi iau la revedere de la vecini tot ce-au dat cu imprumut, pentru a avea toata avutia in gospodarie;

- femeile pun un ban de metal si o nuca in apa de spalat, spre a fi mai frumoase si mai bogate in anul ce vine;

- cu o zi inainte de Craciun, se pune o potcoava intr-o caldare cu apa. Stapanul casei bea primul, apoi o da vitelor, sa fie tari ca fierul;

- in Ajun de Craciun se curata hornul, iar funinginea e pusa la radacina pomilor pentru rod bogat;

- masa pusa in Ajun ramane intinsa toata noaptea, timp in care focul trebuie sa arda in soba.