Gladiola, o floare cu o istorie uimitoare

Gladiola crestea ca planta salbatica in jurul Marii Mediterane pe vremea grecilor si romanilor. Acestia credeau ca bulbii de gladiola ii fereau de moarte, motiv pentru care soldatii ii purtau la gat precum niste amulete. Gladiola avea si proprietati curative, fiind folosita in multe tratamente naturale in principal din cauza calitatii sale exceptionale de a alina durerea de dinti (astazi s-a dovedit ca anumite parti ale plantei sunt bogate in vitamina C).

Mai tarziu, gladiola avea sa fie apreciata si pentru florile sale deosebit de frumoase. In Europa secolului al XVIII-lea, bulbii de gladiola ajung sa se vanda pe piata neagra ca amulete, o ramasita a credintelor antice legate de puterea gladiolei de a indeparta moartea.

Inspre mijlocul secolului al XIX-lea sunt importate noi specii din zona sud-africana, iar M. Bedingauz reuseste in 1837 sa obtina prima specie hibrida, Gladiolus gandavensis. Tot in aceeasi perioada, semn ca gladiola beneficia de interes si era la moda, M Leichtchin obtin alta specie hibrida, numita Gladiolus childsii.

In secolul al XX-lea, noi specii de gladiola au fost aduse din zona lacului Victoria, si de atunci s-au creat sute de specii hibride, cu o multitudine de culori.