Psiholog: 'Scopul educatiei este sa formeze copii fericiti, multumiti de viata lor'

Specialistul in psihologia copilului afirma ca atat scoala, cat si familia si societatea fac 3 greseli majore care dezechilibreaza buna dezvoltare a copilului: neglijarea dezvoltarii inteligentei emotionale inca din primii ani de scoala, punerea accentului aproape in exclusivitate pe stiintele reale si neglijarea materiilor care au menirea de a le stimula creativitatea si emotiile si, nu in ultimul rand, denaturarea conceptului de “Cei 7 ani de acasa”.

Dezvoltarea inteligentei emotionale, neglijata inca din primii ani

“Inca din timpul gradinitei si al scolii primare, copiii sunt ghidati de sistemul de invatamant exclusiv catre partea informationala si tehnica a lucrurilor. Aceasta metoda dezvolta, intr-adevar, functiile psihice sau intelectuale si cele motorii sau instinctive, insa daca aceste functii nu sunt bine coordonate de emotii, exista riscul major ca acesti indicatori de performanta sa actioneze in cel mai bun caz, deficitar, iar in cel mai rau caz, haotic, respectiv distructiv. In sistemul romanesc nu este inclus, cum de altfel, este util viitorului adult, dezvoltarea functiilor emotionale, respectiv: observarea, intelegerea, toleranta, responsabilitatea proprie a starilor sentimentale (iritarea, anxietatea, timiditatea, curajul, empatia, altruismul etc.)”, explica psihologul Alexandru Plesea.

Prea mult accent pe stiinte reale, prea putin accent pe arta

“De altfel, in sistemul educational autohton, balanta cognitiv vs. emotional este inclinata net in favoarea inteligentei cognitive, dovada fiind afluxul de materii care promoveaza stiintele reale si neglijarea materiilor care incurajeaza dezvoltarea creativitatii si a spiritului artistic in randul copiilor. Muzica, desenul, chiar si educatia civica, dirigentia, religia etc. ar trebui sa devina materii la fel de importante ca matematica, informatica, chimia sau fizica.

Focusand intreaga lor educatie catre stiinte exacte riscam sa-i dezvoltam dizarmonios pe copii, sa nu stie sa-si gestioneze emotiile si, pana la urma, sa nu stie sa opereze in societatea reala, notiunile din matematica, chimie sau alte materii asemanatoare. Totul se transforma intr-un cerc vicios din care unui copil ii va fi foarte greu sa iasa. Dincolo de bagajul de cunostinte pe care vrem sa le insuseasca, telul unei societati sanatoase este sa formeze copii fericiti, care sa se bucure de viata, de cele invatate, de familie, de prieteni. Formula corecta este imbinarea armonioasa dintre inteligenta cognitiva si cea emotionala”, explica psihologul Alexandru Plesea.

Ii invatam sa spuna, fara sa simta, “Multumesc” si “Buna ziua”

”Copiii invata prin imitare. Ii observa pe adultii din jurul nostru si le imita gesturile, atitudinile, comportamentele. Cand ei vor vedea adulti nefericiti, vor deduce faptul ca acesta este modul corect de a trai, iar fericirea nu este un obiectiv in viata. Din nefericire, noi, adultii, ii invatam sa spuna, prin imitare, dar fara sa simta sau sa doreasca, sa spuna “Multumesc” sau “Buna ziua”. Conceptul de “Cei 7 ani de acasa” nu mai are acelasi inteles ca pe vremuri, deoarece in cei 7 ani de acasa, parintii ii educa in spiritul competitiei cu orice pret, cu idei de genul “daca pierzi, esti un ratat” sau “Baiatul vecinei a luat note mai mari ca tine”.

Respectul fata de oamenii din jur nu mai reprezinta o valoare atat de importanta pentru copiii nostri, deoarece noi, adultii, am incetat sa le mai spunem asta. Astfel, toate sugestiile pe care cei mari le dau celor mici, nu fac decat sa stopeze si sa inlature posibilitatea copilului sa se implice emotional intr-un anumit aspect. Astfel, crescand, adultul va avea retineri sa-si faca asa repede prieteni, sa rada, sa se bucure ca un copil, sa treaca peste probleme, sa se bucure de orice moment, asa cum o facea cand era mic”, conchide psihologul Alexandru Plesea.