Tesutul adipos poate contine numeroase celule susa

Tesutul adipos, departe de a fi doar un rezervor de grasime, contine un numar mare de celule susa hematopoietice, asemanatoare celor din maduva osoasa, care sunt capabile sa se diferentieze in celule imunitare, potrivit unui studiu preliminar realizat pe soareci, informeaza AFP. Aceste rezultate nu au fost deocamdata confirmate pe subiecti umani. Daca se va demonstra insa ca tesutul adipos uman contine la randul sau celule hematopoietice capabile sa se diferentieze in mastocite (celule imunitare) sau in alte tipuri de celule "atunci va fi revolutionat domeniul hematopoiezei (producerea sangelui)", a explicat Beatrice Cousin, de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), coautoare a studiului. Pana in prezent, celulele sangvine erau produse doar de celulele susa din maduva osoasa, a carei prelevare este "complicata si foarte invaziva", a explicat cercetatoarea franceza. In schimb, tesutul adipos "exista in cantitati mari si este usor de extras". Studiile anterioare au relevat faptul ca tesutul adipos, compus in mare parte din celule incarcate cu lipide (adipocite), adaposteste si anumite tipuri de celule prezente in sange. Oamenii de stiinta credeau ca acestea proveneau din maduva osoasa, unde au putut sa se diferentieze din celule susa. Cercetatorii de la laboratorul Metabolism, Plasticite et Mitochondries din cadrul CNRS si Universitatii Paul Sabatier au reusit sa izoleze, la nivelul tesutului adipos al soarecilor, o populatie de celule susa hematopoietice capabile sa genereze mai ales mastocite, implicate in procesele inflamatorii si alergice. Pentru a determina rolul lor, oamenii de stiinta au reinjectat aceste celule susa hematopoietice in sistemul circulator al soarecilor, ele intrand astfel in concurenta cu celulele susa produse in maduva osoasa. Cercetatorii au constatat ca mastocitele din intestin si din piele proveneau in principal din celulele susa hematopoietice prezente in tesuturile adipoase. Celulele susa sunt astfel capabile sa colonizeze si alte tipuri de tesuturi, altele decat maduva osoasa, si sa se diferentieze in mastocite functionale. Mastocitele sunt omniprezente in sistemul imunitar, devenind foarte active atunci cand apare o inflamatie cauzata de un virus sau de o bacterie. Daca aceste celule vor fi descoperite si la oameni, acest lucru va deschide "perspective terapeutice majore pentru tratarea unor maladii imunitare precum obezitatea, diabetul, ateroscleroza, osteoartrita... ca si alergiile", au explicat cercetatorii de la CNRS si de la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse. Studiul cercetatorilor francezi a fost publicat, luni, in revista americana Stem Cell. Sursa: MEDIAFAX