Iubire sau dorinta?

"Imi spune ca ma iubeste de fiecare data cand ma doreste."

Nu este suficient sa-i spunem celuilalt ca il iubim pentru ca el sa se simta iubit. Iubirea este un dar, o ofranda.

Neintelegerile profunde din relatiile dintre femei si barbati sunt legate si de natura mesajelor pe care le-au primit in timpul copilariei lor, mesaje pe care ni le-au adresat parintii nostri, mai ales mamele noastre. In cazul fetelor, mesajele au o dominanta afectiva: ”Imi place (nu imi place) ceea ce faci”. In ce-i priveste pe baieti, mesajele tin mai mult de ordinul dorintei: „Imi doresc sa te imbraci altfel.”, „As vrea sa raspunzi politicos.” Astfel, o fetita, crescuta in ordinul sentimentelor, se va defini mai tarziu plecand de la Te iubesc. Baietii, crescuti la nivelul dorintelor, vor incerca sa se defineasca plecand de la dorintele lor, iar uneori vor fi tentati chiar sa si le impuna!

Aceasta diferenta se manifesta in intimitatea relatiilor amoroase. Ea spune: „te iubesc”, el raspunde: „te doresc, te vreau”. De aici provin frustrarile si indoielile la unul sau la altul dintre parteneri. Femeia are impresia ca nu este iubita pentru ceea ce reprezinta ea insasi, ci pentru ceea ce isi doreste celalalt de la ea. Iar barbatul va avea senzatia ca trebuie sa plateasca prin sentimentele sale placerea dorita, ca „trebuie” sa iubeasca, ca a iubi este o obligatie pentru a ajunge mai departe in intimitatea celuilalt!

Ii invit pe cei care au o relatie de cuplu sa vorbeasca despre aceasta neintelegere si despre aceste lucruri nespuse, care nasc adeseori resentimente si polueaza relatia.