Categorii
…Nimic mai gresit! O parte dintre femeile pe care le-am auzit spunand asta imi sunt apropiate,insa, cu toata parerea de rau, trebuie sa le contrazic. Nu pot fi de acord cu aceasta mentalitate. Faptul ca o "traditie" precum cea de pe Muntele Athos este perpetuata si acceptata in Uniunea Europeana a secolului XXI nu este deloc normal. Nu te poti lauda ca lupti din rasputeri impotriva discriminarii sexuale si, in acelasi timp, sa accepti o asemenea josnica "regula". Iar acceptarea, chiar si tacita, a respectivei reguli reprezinta pur si simplu inca o piatra aruncata in pieptul femeii lumii. Toate aceste "reguli"misogine duc, finalmente, aproape de capatul lantului cauzal, la bataile, injuriile si tot convoiul de umilinte la care sunt supuse multe dintre femei chiar si in ziua de azi.
Cam cate femei sunt batute de sotii lor in Romania anului 2009? Stiti foarte bine, din toate datele statistice prezentate de institutele de sondaj si cercetare sociologica, ca violenta domestica - mai concret, bataia administrata de catre barbat sotiei si copilului sau - ramane la un nivel extrem de ridicat pe minunatele plaiuri mioritice. Multi dintre taranii aia pe care ne place sa ni-i imaginam morometici n-au in realitate nici o tresarire a pleoapei atunci cand isi pocnesc nevasta. Am asistat la astfel de "pedepse" fizice si in copilarie si mai tarziu. Am vazut, la tara, cum barbatii isi bat femeile, in casa, in curte, pe strada, pe unde apuca (sau, ar zice ei, pe unde trebuie). ...A nu se intelege ca, la oras, situatia ar fi mai buna!
Traim in tara in care "bataia e (considerata a fi) rupta din Rai"... Traim in tara in care prea multi dintre barbati (nu numai cei din mediul rural) considera ca a-ti bate nevasta face parte din firescul vietii si al vietuirii conjugale. O scatoalca sanatoasa ii merge direct la "cerebel" "muierii", readucand-o pe "drumul al bun".
Si atunci? Mai putem spune, linistiti, ca "N-are a face. Nu conteaza. Femeia, tocmai pentru ca e superioara, tace si merge mai departe."!?... Intotdeauna m-a revoltat atitudinea asta. Sau, mai bine zis, lipsa asta de atitudine. Toate lucrurile mizerabile care sunt facute sa i se intample femeii trebuie sa iasa la iveala, trebuie aratate cu degetul, trebuie sa devina o "barbarie", in deplinul inteles al cuvantului. Pentru ca, din pacate, la momentul actual, dincolo de frumoasele vorbe goale pe care le tot auzim la televizor, realitatea este ca mentalul colectiv romanesc nu considera maltratarea femeii drept o pura manifestare a "barbarismului". Nu este decat, cel mult, un "ce" de cand lumea si pamantul, un "ce" care face parte din firescul lumii, un “ce” cu care nu trebuie sa te lupti pentru a nu ajunge cu morile de vant sa te lupti.
Nu, nu sunt de acord cu nici o femeie care gandeste asa. Este complet gresit. Este calea cea mai lesnicioasa si mai sigura catre un viitor la fel.Este pura nesolidarizare cu toate femeile care sufera fiind supuse unor astfel de "tratamente", care sunt efectiv batute, injurate, injosite zilnic in cele mai urate moduri cu putinta.
Astept cu nerabdare ziua in care femeile vor iesi masiv din starea de non-combat, de acceptare muta. Ziua in care nu se vor mai teme. In care suficient de multi barbati vor fi avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume atunci cand nu vor fi fost de acord cu atitudinea fata de femei a prietenilor, colegilor, amicilor lor barbati. Pentru ca lupta asta, intr-o adeseori complet tampita lume a barbatilor, femeile n-o pot duce singure. In fata fortei brute masculine, indreptata impotriva delicatetei feminine, este tot de datoria barbatilor - a celor cu adevarat barbati - sa intervina, sa ia pozitie.
Numai eforturile conjugate ale femeilor si ale barbatilor cu adevarat barbati vor schimba lumea asta profund misogina care este lumea romaneasca. Pana la momentul in care si barbatii vor incepe sa ia pozitie, consider insa a fi de datoria femeilor puternice sa nu taca, sa lupte, sa se asocieze pentru ca femeile slabe cu sot sa nu mai fie femei batute cu sot.
Non-implicarea este una dintre cele mai raspandite boli ale mileniului. Face ravagii de-a lungul si de-a latul planetei. Sa vezi bine unde se termina graul si unde incepe neghina si sa taci, sa nu spui nimic, sa nu strigi din toti rarunchii in mijlocul strazii se cheama complicitate prin noncombat!
Autor: Liviu Plesoianu
Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Jurnal de tatic
Cresterea copilului de la o zi la un an Posibil Mai curand cresterea parintilor de la o zi la un an JURNAL DE TATIC - un adevarat manual pentru tatici Dar dedicat mamicilor Gata Asteptarea a luat sfarsit Prima carte despre implicarea tatalui in cresterea copilului a venit din tipografie 0 teorie 100 practica zi de zi si mai ales ...
valabila 48h
de SuntFericita.roRedactia Sunt Fericita reprezinta o echipa de 3 femei care cerceteaza zilnic cele mai relevante subiecte pentru cititoarele si cititorii nostri. Informatiile sunt apoi filtrate pentru a fi transpuse intr-o maniera cat mai prietenoasa cu putinta in articolele pe care le parcurgeti cu placere.
RSS Flux RSS 2.0 
Sitemap XML 
