Gandurile unei femei mature: E mai bine cu sau fara?

Asa s-a intamplat si saptamana trecuta cand a venit vorba daca e mai bine cu partener de viata sau fara. Cele maritate au inceput, ca de obicei, cu partile negative: ca nenorocitu’ nu cumpara paine, ca nu-l intereseaza cand te doare fierea, ficatii sau creierii, ca nu-si aminteste secunda exacta cand te-a cunoscut si ca nu pricepe care e diferenta dintre parul vopsit in nuanta ciocolata amaruie sau ciocolata cu lapte. Maritatele isi radeau in barba, caci pricepeau ironia si autoironia si se bucurau ca mai exista si altele ca ele pe lumea asta. Adicatelea am avut si noi sansa de a ne spune oful si fara a arunca tigai in capul sotului. Cum e mai bine sa dai din gura fara sa ai si replica din partea invunuitului, ci doar sustinere de-a suratelor, ne-am si relaxat oleaca. Abia apoi ne-am dat seama ca mai sunt si nemaritate si chiar necuplate printre noi. Si am dat inapoi sa nu le speriem.

Degeaba insa. Ca in pilda cu piatra pe care o arunca un nebun in fantana si zece destepti se chinuie sa o scoata, a trebuit apoi sa le convingem ca e bine totusi sa ai o jumatate. De ce, a venit intrebarea logica?

Enumar aleatoriu argumentele pro si contra si va invit si pe voi sa va dati cu parerea. Oare e bine „sa te legi la cap” cu o relatie sau femeia poate exista perfect si fara partener?

E adevarat, barbatii au nevoie de insula lor unde sa se poata retrage fara a fi batuti la cap. Le trebuie un moment de respiro cand sa se poata reculege si sa fie iar alfa. Si eu de ce nu am dreptul la nicio insula? De ce trebuie sa fiu tot timpul cea mai responsabila, cea care se gandeste si la culoarea sosetelor si la cina diferita din fiecare seara?

Da, ii plac machetele de masini si investeste modic in ele. Cel mic nu le poate atinge. Cum adica, sa raman datoare la intretinere pe doua luni ca vrea el un Audi de colectie? Sa stiu eu ca fata are geaca roasa-n coate ca el sa se bucure de niste plasticuri nenorocite?

Nu poate sa ia si copiii de la scoala si sa faca si cina. Eu cum reusesc oare sa le fac pe toate?! Da, ma plang, caci n-am altfel cum. Cu stanga fac cafeaua, cu dreapta dau Vigantol. Cu stanga pun unt, cu dreapta sterg gurita de cacao. Cu stanga inchid ghiozdanul, cu dreapta mangai crestetul cald inca de somn. De ce sa nu faca si el acelasi lucruri?

Ai si tu nevoie sa fii tinuta in brate, sa fii iubita si alintata. In cele cinci minute care imi raman libere? Daca ma raneste? Nu cumva risc sa-mi pierd ritmul? Nu cumva risc sa nu ma mai pot intoarce la femeia puternica de acum?

Cine are dreptate?