Scepticii sunt mai educati, mai toleranti si mai informati despre Dumnezeu, decat credinciosii

Scepticii reprezinta 15% din populatia mondiala, adica aproximativ un miliard de oameni. Ca grup, ocupa locul al treilea dupa crestini (2,3 miliarde) si musulmani (1,6 miliarde). In ciuda numarului impresionant, se stiu putine despre acest grup de oameni. Cine sunt? Si daca nu cred in religie, in ce cred ei? Sociologul Phil Zuckerman spune ca scepticii tind sa fie mai morali decat persoanele religioase. In principiu, scepticii se opun in general pedepsei capitale, razboaielor si discriminarii si au mai putine obiectii la adresa strainilor, homosexualilor, sexului oral si canabisului.

Cea mai surprinzatoare constatare este ca ateii stiu mai multe despre Dumnezeul in care nu cred decat credinciosii insisi. Aceasta este concluzia sugerata de un sondaj realizat in 2010 de Pew Research Center asupra cetatenilor americani. Insa cunostintele lor despre Dumnezeu nu par sa-i ajute prea mult, de vreme ce scepticii sunt considerati printre cei mai nesuferiti oameni din SUA, fiind chiar mai dispretuiti decat musulmanii si homosexualii. In state precum Carolina de Sud si Arkansas, cei care neaga existenta fiintei supreme nu au nici macar dreptul sa detina o functie publica. Problema scepticilor este ca, spre deosebire de credinciosi, ei nu au o organizatie puternica de care sa fie sustinuti.

Doar o mica parte dintre sceptici sunt la fel de radicali precum 'ateii convinsi' reprezentati de biologul evolutionist britanic Richard Dawkins. Marea majoritate a scepticilor sunt mai degraba indiferenti fata de religie sau usor agnostici, potrivit analizei lui Kosmin. Exista si umanisti sceptici, liber cugetatori si multe alte factiuni. 'O mare problema a cercetarilor despre ateism este aceea ca pur si simplu nu ne putem pune de acord asupra unei terminologii comune', remarca Kosmin.

Catherine Caldwell-Harris, de la Universitatea din Boston, studiaza la randul ei diferentele intre mintile sceptice si cele religioase. 'Oamenii au doua stiluri cognitive. Unul dintre ele gaseste semnificatii mai profunde in orice; chiar si vremea rea poate fi vazuta ca un lucru ce tine de destin. Celalalt stil este predispus neurologic sa fie sceptic, iar astfel de oameni nu pun mare greutate pe credinte', spune psihologul.

Caldwell-Harris isi testeaza in prezent ipotezele prin intermediul unor experimente simple. Subiectii testati vizioneaza un film in care sunt prezentate mai multe triunghiuri care se misca in cadru. Primul grup interpreteaza filmul ca o drama umanizata, in care triunghiurile mai mari le ataca pe cele mai mici. Cel de-al doilea grup percepe scena mecanic, descriind pur si simplu modalitatea in care se misca formele geometrice. Cercetatoarea suspecteaza ca cei care nu personifica triunghiurile acorda o mica importanta credintelor.