11 factori care determina scaderea nivelului de energie

In opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii erau mai fericiti acum doua decenii fata de prezent, deoarece acum acestia experimenteaza prea mult lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutila, iar factorii de stres din spatele acestor actiuni genereaza sentimente si emotii tot mai puternice. “Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai putin, mananca mai prost, nu isi gestioneaza bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii in telefonul mobil, lucreaza haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, in genere, este mare consumator de energie, atat fizica, dar mai ales psihica. Am uitat cum este sa ne dozam energia, am uitat cum este sa ne bucuram de lucrurile marunte, am uitat sa ne relaxam, traim intr-un stres continuu pe o perioada lunga de timp. Acest lucru conduce la oboseala cronica, pierderi de memorie, anxietate, depresie si, pana la urma, toate aceste stari se somatizeaza si se transforma in boli fizice”, explica psihologul.

Specialistul crede ca principalele motive, care conduc la un deficit considerabil de energie, sunt:

1. Alimentatia. “Din cauza consumului de alimente greoaie si mai ales din cauza combinarii nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea si duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneste de la alimentatia de dimineata si cum reusim sa ne oferim energie si bunastare pentru toata ziua care se afla in fata noastra”, spune psihologul.
   
2. Organizarea proasta a activitatilor zilnice. “Asa cum mancam in graba, citim steril in graba, ne salutam vecinii in graba cand plecam spre serviciu, asa se intampla cu toate activitatile noastre zilnice. Nu mai facem un lucru calm, ci totul se petrece in viteza, in graba. Cand nu ne organizam bine activitatile zilnice si ne grabim in orice facem, rata de esec este tot mai mare. Cand esuam, ne enervam, cand ne enervam ne certam cu oameni, de la cearta apar despartirile, concedierile si marile drame. Daca ne-am face o lista de activitati, mai putine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizati si vom evita sa consumam energie inutila”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.
   
3. Nealternarea echilibrata a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare. “Atunci cand relaxarea nu este determinata in mod constient, poate aparea starea de pasivitate, chiar plictiseala. Lucram prea mult, ne consumam prea mult, ne concentram prea mult pe lucruri inutile si uitam sa ne mai relaxam. Cel putin o data pe saptamana, avem nevoie de o pauza totala, in care sa mergem in parc, in care putem merge la picnic, in care sa vorbim mai mult cu cei dragi sau sa plecam departe de stres, intr-un city-break”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
   
4. Angrenarea in activitati care depasesc limitele noastre de efort, asumarea prea multor responsabilitati. “Din dorinta de a demonstra sefului cat suntem de folositori, ne asuma activitati si responsabilitati tot mai mari, care exced fisa postului. Dupa o perioada de timp, vom constata ca nu am reusit sa ne impresionam seful, din cauza ca vom fi mereu obositi si nu am performat la capacitate maxima, iar acest lucru va aduce frustrare in viata noastra, pe care o vom descarca in toate planurile vietii. Aici intervine de cele mai multe, ori lipsa de asertivitate (puterea de a spune NU atunci cand nu vrem, nu putem, nu ne face placere, nu avem timp), care duce la supraaglomerare fizica, psihica, emotionala si inevitabil, la aparitia stresului”, explica specialistul.
   
5. Palavrageala. Atat exterioara (cu voce tare), cat si interioara (in gand). “Vorbaria duce la o risipa a energiei mentale, o eficienta mai slaba in actiuni, o slaba putere a rostirii (pentru a se face ascultate si intelese, aceste persoane sunt nevoite sa foloseasca mai multe cuvinte si cu o tonalitate mai mare), ceea ce duce la un consum energetic si mai mare, intrand astfel intr-un cerc vicios. Pe de alta parte, exista tot mai multe persoane care isi fac mereu planuri in gand, vorbesc foarte mult cu sinele, iar toate acestea il vor obosi la un moment dat, pana in punctul in care o sa aiba pierderi tot mai mari de memorie, o sa uite constant unde au ramas in discurs si isi vor pierde din coerenta”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.
   
6. Minciuna. “Intotdeauna o minciuna conduce la o alta, iar la un moment dat vom ajunge la un lung sir de minciuni. Ca sa tinem minte toata realitatea minciunii, trebuie sa ne punem la lucru toate partile din creier, iar acest lucru ne va epuiza ingrozitor, atat mental, cat mai ales emotional. La un moment dat, ne vom da de gol, iar cand oamenii dau semne ca nu cred in ceea ce spunem, mai adaugam un element la bagajul de energii consumate inutil”, este de parere psihologul Laura Maria Cojocaru.
   
7. Nemultumirea. “Cei nemultumiti de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se intampla, de ceea ce este sau nu este in viata lor, se plang continuu risipindu-si astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a actiona chiar in directiile de care se plang”, considera specialistul in psihologie.
   
8. Invidia. O investire a energiei in preocuparea fata de celalalt nu poate aduce decat pierderi. Reinvestind in noi insine, avem numai de castigat.
   
9. Mandria. “Eu nu fac asta“, “mie mi-e rusine”, “de ce eu primul/a?”, “cum sa cer eu ajutor?”, “stie el/ea mai bine decat mine?” … si multe alte ganduri sau afirmatii de acest gen, ne tin energia canalizata asupra unei atitudini critice, de rezerva, de negare, de indepartare de la chiar solutia problemei.
   
10. Mentinerea in stari sufletesti negative ca tristetea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gandul la trecut. „Astfel de persoane se simt slabite si abia se mai tin pe picioare. Blocarea in aceste stari, din cauza consumului imens de energie, duce in timp la boala, atat la nivelul sufletului cat si al corpului”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.
   
11. Furia/Mania. “Intr-o criza de furie consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizata, corpul la fel, este tulburata perceptia, se instaleaza o scadere a inteligentei si a memoriei. Dupa o astfel de criza, persoana este epuizata si simte nevoia instinctiva de a se odihni”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.