Am sa incep eu:

• „Si daca mai pica o recesiune?“
• „Si daca banca da faliment si nu-mi pot recupera banii?“
• „Si daca actiunile astea o iau brusc in jos?“
• „Si daca preturile la aur se prabusesc?“
• „Si daca toti clientii mei se duc in alta parte pentru servicii/ produse mai ieftine?“
• „Si daca preturile la proprietati scad?“
• „Si daca se termina combustibilul?“

Acest joc il putem juca toti. Unu, doi, trei: „Si daca...?“ Eu ii spun „cautatul breselor“, desi nu-i nici o bresa aici, ci mai degraba o clauza de genul „te-am prins!“. De fiecare data cand incep sa fac bani seriosi, imi dau seama ca cineva, undeva, joaca o clauza de genul acesta, in care se intampla neprevazutul si fluxul de venit respectiv seaca rapid. O parte din amuzamentul indeletnicirii de a fi bogat este de a ghici clauza „te-am prins“ cu mult inainte ca ea sa se intample si sa-ti scoti banii si sa-i folosesti la o alta investitie. De asemenea, este vital sa ai in vedere cand sa te gandesti de unde sa mai scoti niste venituri.

Un exemplu bun al pericolului pe care il reprezinta pusul tuturor oualor intr-un singur cos sunt jucatorii de fotbal care au fost fortati sa iasa la pensie intre 20 si 30 de ani. Acum castiga milioane si par in varful carierei, acum isi fractureaza glezna si visele financiare odata cu ea. Nu s-au pregatit pentru nimic altceva, fiindca nu le-a trecut niciodata prin minte ca s-ar putea sa mai aiba nevoie de o coarda la arc.

Cuvantul de ordine este diversificarea – daca ai mai multe fluxuri de venit si investitii frumos dispersate, atunci indiferent ce se intampla in scenariul „Si daca...?“ vei fi intr-o pozitie mult mai asigurata decat daca toate ouale tale proverbiale se afla intr-un singur cos. Punand intrebarea „Si daca...?“ reduci la minimum riscurile pentru bogatia ta si crearea acesteia.