Psiholog sau psihiatru? Tu stii ce sa alegi?

Romania inregistreaza cifre alarmante privind incidenta tulburarilor mintale - 1330,58 la suta de mii de locuitori, ceea ce ne claseaza pe locul doi ca valoare in Europa. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii intre 9% si 10% dintre romani sunt diagnosticati cu depresie. In realitate insa, numarul tulburarilor psihice este semnificativ mai mare si se intinde pe o paleta larga, de la sfera tulburarilor usoare anxios-depresive, atacuri de panica, dependenta de alcool si substante, la psihoze sau schizofrenie.

Psihologia si psihiatria sunt doua meserii distincte atat ca proces de formare, cat si ca profil de lucru, insa care se intersecteaza in multe puncte.

In ceea ce priveste pregatirea unui psiholog - dupa trei ani de formare de baza acesta se va specializa, de obicei dupa o pregatire suplimentara, in psihologie clinica, consiliere psihologica, psihoterapie; psihologia muncii, industrial-organizationala; psihologie in domeniul educatiei; psihologie in domeniul sigurantei si apararii nationale. In schimb psihiatrul, dupa absolvirea facultatii de medicina, urmeaza rezidentiatul in psihiatrie si devine medic psihiatru. In cazul in care medicul psihiatru doreste sa practice si psihoterapie, are nevoie de o pregatire suplimentara specifica.

Atat psihologul, cat si psihiatrul, studiaza comportamentul uman, functiile psihice si psihopatologia. Dar daca privim psihopatologia ca fiind pe un spectru care la un capat prezinta forme usoare, iar la celalalt forme severe, psihologul cu pregatire clinica si de psihoterapie se va ocupa de obicei de prima jumatate a spectrului, iar psihiatrul de cea de-a doua. Psihiatrul, prin urmare, este cel care trateaza psihopatologii in forme mai severe si care necesita de cele mai multe ori tratament medicamentos. Atat psihologul, cat si psihiatrul, pot face psihoterapie ca parte a tratamentului unei afectiuni psihice, insa doar psihiatrul poate prescrie tratament medicamentos.

"Este recomandat sa mergem la un psiholog ori de cate ori trecem printr-o perioada in care echilibrul nostru emotional este alterat, iar capacitatea noastra de a ne reechilibra singuri este afectata. Psihologul ne poate ajuta prin pregatire si obiectivitate sa punem lucrurile in perspectiva si sa gasim solutia iesirii din acest impas sufletesc. In cazul in care dezechilibrul sugereaza existenta unei psihopatologii, atunci cu siguranta medicul de familie sau psihologul vor recomanda vizita la un psihiatru.

Psihiatrul trateaza orice afectiune psihica, de la o situatie de criza care produce un dezechilibru emotional cu simptome de anxietate si depresie, pana la patologii severe. Tratamentul folosit poate consta in medicatie, psihoterapie sau o combinatie a celor doua", explica dr. Dana Stejar, psihiatru si psihoterapeut in cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic si Tratament.

De multe ori o durere sau un alt simptom fizic neobisnuit nu reprezinta o afectiune organica, ci reprezinta expresia unei framantari sufletesti. Acestea sunt asa-numitele tulburari somatoforme. Corpul nostru incearca sa ne vorbeasca, sa ne spuna ca este ceva in neregula cu noi, cu viata noastra, ceva ce trebuie indreptat. Psihologul ne poate ajuta sa intelegem "mesajul" durerii, al simptomului, cauza emotionala care l-a produs. Apoi, prin diverse tehnici de psihoterapie, ne va ajuta sa producem acea schimbare pe care durerea sau simptomul o "impune".

"Sa luam de exemplu cazul unei femei cu dureri in zona pelvina si cu simptome de natura ginecologica, fara baza organica. Cauza o gasim fie intr-o istorie de abuz fizic, emotional sau sexual, fie intr-un conflict legat de identitatea ei ca femeie, sau de manifestare a feminitatii. Rezolvarea durerii va veni prin identificarea cauzei si rezolvarea conflictului", adauga Dr. Dana Stejar.

Exista astfel o legatura directa intre starea noastra de sanatate fizica si cea psihica, iar orice dezechilibru intr-una din parti genereaza un dezechilibru in functionarea intregului.

"Oricat de redundant ar suna, pentru a avea o stare psihica buna trebuie sa ne ingrijim de corpul nostru prin cateva actiuni elementare: alimentatie corespunzatoare, activitate fizica moderata, tehnici de relaxare, evitarea consumului excesiv de alcool si evitarea consumului de droguri, tratarea oricaror afectiuni fizice. Trebuie sa ne ingrijim in aceeasi masura si de starea noastra sufleteasca, investind in relatiile cu cei dragi si in activitati care ne aduc bucurie.  Si, nu in ultimul rand, trebuie sa ne consolidam o viata spirituala si un sistem de valori care sa ne sustina in momente de rascruce si sa ne ajute sa inaintam frumos pe drumul vietii", conchide dr. Dana Stejar.