Hartuirea verbala: Cand cuvintele dor

Tipuri de hartuire

Diferentierea intre hartuire si agresiune este poate cel mai dificil pas de dezvoltare sociala pe care-l face un copil in timpul scolii primare, mai ales la nivelul clasei a treia, spun specialistii. Parintii trebuie sa-si invete copiii daca actiunile altor colegi de-ai lor inseamna tachinare, hartuire excesiva sau agresiune.

Tachinarea se rezuma la remarci simple care nu umilesc receptorul. In unele cazui, tachinarea este un mod prin care copiii sau adultii relationeaza unii cu ceilalti. De exemplu, un copil ii poate spune altuia “Cand ai dat cu piciorul in minge ti-a iesit limba de-un cot, de credeam ca o s-o pierzi!”. 

Hartuirea merge un pas mai departe. La comentariul de mai sus, copilul adauga “Limba iti atarna atat de tare, ca pareai un prost”. Comentariul isi schimba astfel tonul si devine suparator.

Agresiunea apare cand un copil il roaga pe altul sa opreasca un comportament care il deranjeaza, dar acest lucru nu se intampla.

Evaluarea situatiei

Indiferent daca tachinarea sau agresiunea sunt intentionate sau nu, experienta il face pe copil sa trebuiasca sa-si administreze sentimentele. Este important ca cel mic nu numai sa diferentieze intre tachinare, hartuire si agresiune, ci si sa-si inteleaga sentimentele. Daca un copil este tachinat de mai multe ori in timpul unei saptamani, acesta ar trebui sa poata sa apeleze la un parinte sau la un cadru didactic, pentru ajutor. Daca tachinarea este doar o gluma, parintele trebuie sa-i spuna copilului ce inseamna simtul umorului. In loc sa-l invete sa devina defensiv si sa reactioneze emotional, parintele trebuie sa-l invete pe copil sa raspunda in acelasi fel, cu umor. De exemplu: “Ai dreptate, ma cam impiedic. Trebuie sa invat sa alerg, sa ajung si eu asa tare ca tine”. Cel care tachineaza s-ar putea sa fie incurcat si sa inceteze.

Administrarea conflictului

Copiii se vor confrunta inevitabil cu situatii conflictuale. De aceea trebuie sa-i invatam strategii de a dezamorsa conflictul sau de a cauta ajutor in cazuri extreme.  Este bine sa inteleaga ca agresorii vor sa fie in centrul atentiei, ca agresorul este cel care are o problema. Parintii trebuie sa-si echipeze copiii cu fraze de folosit atunci cand sunt tachinati: "Ma jignesti", de exemplu.

Receptorii ar trebui sa zambeasca si sa se indeparteze. Daca tachinarea il face pe copil sa fie speriat sau jignit, trebuie sa stie ca nu este o situatie normala si nu trebuie tolerata. 

Cel mai important este sa vem o supapa sau un mediu propice comunicarii. Parintii le pot spune copiilor sa fie sinceri in legatura cu ceea ce li se intampla, sa nu le fie teama si sa ceara ajutor.

 

de Sunt Fericita
Redactia Sunt Fericita reprezinta o echipa de 3 femei care cerceteaza zilnic cele mai relevante subiecte pentru cititoarele si cititorii nostri. Informatiile sunt apoi filtrate pentru a fi transpuse intr-o maniera cat mai prietenoasa cu putinta in articolele pe care le parcurgeti cu placere.