Sursa iubirii

Aceasta iubire de sine, care nu trebuie confundata cu narcisismul sau egocentrismul, isi are originea in bunavointa si respect. Pentru a te iubi, pentru a avea incredere in tine, este important sa nu fi primit multe descalificari, santaje, comparari negative, culpabilizari, dar mai ales sa fi fost crescut intr-o relatie care permitea si favoriza comunicarea reciproca, in toleranta fata de experiente de viata diferite, in apozitie si confruntare mai degraba decat in opozitie si infruntare – o relatie care permite alternanta raporturilor de forta, fiind deschisa la dialog.

De multe ori mi s-a pus intrebarea: „Spuneti ca sursa iubirii este iubirea de sine, dar atunci care este originea iubirii de sine?”. Aceste surse sunt multiple si universale:

• Iubirea primita, atunci cand este de o buna calitate, adica atunci cand nu este vorba de un troc afectiv;

• Gratificarile si confirmarile pe care le primim atunci cand avem rezultate pozitive, precum si relatiile in care ne simtim acceptati intr-un mod neconditionat, fara sa fim judecati;

• Valorizarea noastra, atunci cand ne este oferita fara complezenta si este confirmata calduros cu ocazia reusitelor noastre;

• Energia de viata sau vitalitatea care exista in noi cand partea de divinitate din noi ne ajuta sa ne implinim scopurile.

Toate aceste experiente care favorizeaza iubirea de sine pot sa fie traite si cu alte persoane decat parintii nostri: bunici, prieteni, vecini, profesori, terapeuti..., iar un cadou frumos pe care ni-l putem face este sa regasim urma lasata in noi de aceste amintiri, pentru a restabili o legatura cu lucrurile bune pe care le-am primit.