De ce exista pesimismul

Pesimismul ar putea sprijini realismul de care avem nevoie atat de des. Intr-adevar, in multe sectoare ale vietii, optimismul nu este bine venit.

Multi oameni cred ca nu exista Dumnezeu, ca singurele scopuri in viata sunt cele pe care ei reusesc sa si le creeze, ca atunci cand mor o sa putrezeasca pur si simplu. In cazul acesta, de ce atatia dintre ei sunt veseli? Capacitatea de a ne ignora credintele negative profunde reprezinta, poate, cea mai remarcabila forma de aparare a noastra impotriva depresiei.

Dar atunci care este rolul pesimismului? Sa corecteze, poate, ceea ce nu facem prea grozav atunci cand suntem optimisti si nedpresivi, si anume sa evaluam cu acuratete realitatea.

Studiile facute in ultimii zece ani au ajuns la concluzia ca depresivii - majoritatea dovedindu-se pesimisti - apreciaza extrem de corect cat control au asupra lucrurilor. Cei nedeprimati - optimisti, cei mai multi - cred ca au mai mult control decat in realitate, mai ales cand sunt neajutorati si nu au de fapt nici un fel de control. Ceva similar se intampla in cazul deprinderilor sociale: depresivii isi judeca foarte corect abilitatile, pe cand optimistii si le supraevalueaza.

O alta categorie de dovezi priveste memoria. In general, subiectii depresivi isi amintesc mai multe evenimente negative decat pozitive, iar cei nedepresivi fac invers. Dar cine are dreptate? Ei bine, se poate demonstra prin teste de laborator ca depresivii isi amintesc corect; nedepresivii sunt cei care distorsioneaza trecutul.