Faptul ca imbunatateste circulatia sangvina duce la o mai buna functionare a muschilor si a organelor interne. Tocmai de aceea, sfecla rosie a atras atentia specialistilor care o indica in cazul efortului fizic intens. 

E bine sa bei unul sau doua pahare pe zi pentru a vedea si simti diferenta, caci iti vei detoxifia organismul si vei putea chiar slabi. Daca ti se pare greu gustul de suc de sfecla rosie, pune in storcator si morcov, para, mar, ghimbir sau cateva picaturi de lamaie.

Nu-ti face probleme, caci nu te vei ingrasa: o cana de suc va avea numai 75 de calorii. 

Sfecla rosie contine multi nitrati (alte legume care contin nitrati ar fi: spanacul, telina, rucola si patrunjelul). Apoi are potasiu si acid folic (vitamina B9) care ajuta la reglarea tensiunii arteriale si la protectia cardiaca. Acidul folic este foarte important in alimentatia gravidelor, caci previne aparitia malformatiilor fetale.

Este contraindicata pentru diabetici, caci are mult zahar care se absoarbe foarte usor in sange. Insa pigmentul care ofera culoarea intensa mov-rosiatica este un agent anticancerigen foarte puternic.

Stiai ca, in ceea ce priveste continutul de iod, sfelca rosie ocupa printre primele locuri in lume? Si ca sfecla mai mica este mai dulce decat cea mai mare?

Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Asiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.