Efectele unei alimentatii bogate in fibre

Studiul american, pentru care au fost observaţi timp de 9 ani circa 220.000 de bărbaţi şi 170.000 de femei cu varste cuprinse intre 50 si 71 de ani, a aratat pentru prima data efectul benefic al fibrelor asupra duratei de viaţă. "Cel mai surprinzător este efectul asupra mortalităţii produse de infecţii", apreciază dr Pierre Azam, nutriţionist şi endocrinolog parizian. "Spre deosebire de ceea ce se ştia deja despre efectele pozitive ale fibrelor asupra bolilor cardiovasculare şi respiratorii, diabetului şi obezităţii, acest aspect este cu totul şi cu totul neaşteptat", a adaugat acesta.

Dr. Azam explica faptul ca fibrele nu se digeră în stomac, ci fermentează cu ajutorul microflorei bacteriene din intestinul gros. Atfel, o dietă bogată în fibre poate diminua riscul aparitiei anumitor afecÅ£iuni precum hemoroizii, sindromul colonului iritabil ÅŸi diverticuloza colonului. Fibrele, în special cele solubile, pot de asemenea să micÅŸoreze nivelul colesterolului din sânge ÅŸi să diminueze absorbÅ£ia glucidelor, optimizând astfel nivelul glicemiei la diabetici.

O dietă bogată în fibre poate reduce riscul apariÅ£iei diabetului de tip 2 ÅŸi contribuie la oprirea pierderii în greutate. Alimentele bogate în fibre necesită de regulă mai multă mestecare, lăsând astfel organismul să ajungă la senzaÅ£ia de saÅ£ietate ÅŸi evitând consumul în exces. De asemenea, dieta bogată în fibre dă senzaÅ£ia că masa e mai bogată ÅŸi durează mai mult. În plus, ea tinde să conÅ£ină mai puÅ£ine calorii la aceeaÅŸi cantitate de mâncare. Fibrele mai au proprietăţi antiinflamatorii, de care s-au ocupat cercetătorii americani.

Cercetatorii au evaluat ce si cat de multe alimente mancat participantii la studiu, cu ajutorul unui chestionar de 124 puncte. Au mai fost reÅ£inute ÅŸi alte date, cum ar fi modul de viaţă ÅŸi cauzele morÅ£ii. În timpul celor 9 ani, cât s-a desfăşurat studiul, s-au inregistrat peste 20.000 de decese în rândul bărbaÅ£ilor ÅŸi 11.000 la femei. Faţă de femeile care au consumat puÅ£ine fibre, cele care au mâncat mai multe au înregistrat o scădere cu 34% a mortalităţii cardiovasculare, cu 46% a celei cardiorespiratorii ÅŸi cu 59% a mortalităţii în urma unei boli infecÅ£ioase; la bărbaÅ£i, aceste cifre au fost 24, 31 ÅŸi, respectiv, 56%.

Analiza rezultatelor a dus la concluzia că aportul în fibre se asociază cu o reducere semnificativă a riscului de mortalitate generală. "Rezultatele ne fac să recomandăm tuturor pacienÅ£ilor noÅŸtri să mănânce mai mult de 15 g de fibre pe zi", spune dr Azam. "Dar atenÅ£ie, ele trebuie să facă parte din regimul zilnic. Dacă într-o zi se mănâncă puÅ£ine fibre ÅŸi în alta, mai multe, organismului nu-i va plăcea. Alimentele cele mai bogate în fibre (varza, sparanghelul, spanacul) sunt adesea cel mai greu suportate de intestin, spre deosebire de paste ÅŸi de orezul complet", încheie dr Azam, citat de Le Point.