Cum ne protejam organismul de boli in sezonul rece

Daca suntem nevoiti sa ne expunem la frig atunci se recomanda imbracaminte si incaltaminte adecvata si evitarea expunerii prelungite a mainilor si picioarelor la temperaturi scazute, pentru a ne feri de degeraturi. De asemenea, trebuie sa evitam zonele cu gheata pentru a preintampina traumatismele de genul entorse, intinderi musculare, luxatii sau fracturi.

Exista unele afectiuni cronice care, neglijate in aceasta perioada, ne pot pune viata in pericol. Astfel, persoanele cu risc crescut de complicatii ale bolilor cronice preexistente, daca sunt expuse la temperaturi extrem de scazute, sunt: varstnicii, persoanele cu handicap, cele institutionalizate, adulti si copii cu afectiuni cronice cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale si de imunosupresie.

“Atunci cand iesim brusc de la cald la frig organismul nostru trece in mod natural printr-o reactie de adaptare, conservand cat mai multa energie pentru a mentine temperatura corpului constanta. Vasele de sange, in special arterele periferice, isi micsoreaza diametrul (vasoconstrictie), iar muschiul inimii este suprasolicitat, pentru ca este nevoit sa pompeze cu o mai mare dificultate sangele.”, explica dr. Alina Teodoru, medic de familie in cadrul Centrului Medical Provita.

Alternanta cald/ rece supune inima unui efort mare de adaptare, de aceea hipertensivii, cei cu tulburari circulatorii si cei cu afectiuni cardiace prezinta in sezonul rece un risc mai mare de a face un infarct de miocard, crize de angina pectorala sau accident vascular cerebral. Astmaticii si cei care sufera de BPOC au si ei de patimit - din cauza frigului caile respiratorii se ingusteaza, astfel frecventa si gravitatea crizelor de astm cresc, iar episoadele de tuse se inmultesc.
Recidiveaza si infectiile renale, in special glomerulonefritele si cistitele microbiene.

O buna imunitate se dobandeste printr-un aport de alimente imunoprotectoare, alaturi de cateva alte reguli de baza: odihna corespunzatoare, igiena corecta, lipsa expunerii la noxe (fumatul activ sau pasiv), evitarea tratamentelor agresive si repetate cu antibiotice, miscare cat mai multa in aer liber si evitarea spatiilor inchise si a sedentarismului prelungit.

Este important ca in sezonul rece sa se aleaga alimente cu valoare nutritiva mare: - proteine de buna calitate (carne alba slaba, peste si derivate, oua, lactate si branzeturi cu aport mediu de grasime, boabele de soia, leguminoasele, ciupercile, fructe oleaginoase);
- alimente cu glucide integrale, nerafinate care dau un aport energetic de durata (paine integrala sau cu seminte, cereale, mamaliga, paste din faina integrala, orez brun, legume si leguminoase cu amidon, hrisca, cus-cus, mei, quinoa);
- grasimi naturale cardio-protectoare din uleiuri vegetale (masline, canepa, struguri, rapita, porumb, floarea soarelui etc) si oleaginoase crude (nuci, alune, migdale, caju, fistic). Vitamina D are un bine cunoscut rol in combaterea infectiilor si mentinerea unui sistem imunitar sanatos si este prezenta in peste de calitate, ficatul de vita sau galbenusul de ou.
- multe fructe si legume cat mai crude, nepregatite termic sau chimic, ca surse de vitamine, minerale si fibre.

“In mod special trebuie acordata atentie lactatelor (iaurtul si chefirul, prin continutul natural sau imbogatit in probiotice sau branza, prin acidul linoleic conjugat), care stimuleaza consistent raspunsul imunitar. Alte alimente recomandate sunt usturoiul si ceapa, adevarate antibiotice naturale, sau ciupercile, care au capacitatea de a creste productia de anticorpi in organism. S-a demonstrat ca fibrele solubile prezente in citrice, mere, morcovi, fasole verde si ovaz ajuta la scaderea inflamatiei si aparararea organismului impotriva infectiilor.
Sa nu uitam si de supa de pui, un aliment minune in tratarea racelilor si grabirea vindecarii prin aminoacidul cisteina (eliberat odata cu gatirea carnii de pui/ curcan) care actioneaza ca un adevarat medicament.”, subliniaza dr. Luminita Florea, medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice.

“Retineti si faptul ca alcoolul nu ne face bine atunci cand stam in frig!
Provoaca dilatarea vaselor de sange si contribuie la pierderea mai rapida a caldurii corpului; de aceea riscul degeraturilor este mai mare la consumatorii de alcool.”, adauga dr. Alina Teodoru.

Din cauza schimbarilor de temperatura si luminozitate ne putem simti mai putin energici, mai apatici si chiar mai somnolenti. Trezirea poate fi mai dificila, concentrarea atentiei poate fi mai scazuta in prima parte a zilei iar frigul ne poate indemna mai mult spre confortul casei, limitand activitatile sociale si crescand tendinta spre izolare.

Psihologul Alexandra Siru ne ofera cateva sfaturi utile in acest sens:

- alegeti activitati placute, in aer liber sau in casa, cu prietenii sau familia;
- implicati-va in activitati caritabile, mai ales in preajma sarbatorilor, deoarece contribuie foarte mult la starea de bine;
- la locul de munca este bine sa iesiti in pauza de pranz afara, pentru ca lumina naturala activeaza functiile psihice, iar la reintoarcerea in birou veti fi mai eficienti.
- atitudinea binevoitoare si intelegatoare fata de voi insiva si centrarea pe solutii.

Iarna este o perioada dificila si pentru articulatii, din cauza umezelii si al frigului:

“Durerile articulare se instaleaza uneori chiar inainte sa iesim in frig, odata cu oscilatia presiunii atmosferice si se incapataneaza sa ne chinuie mult timp. Ele pot fi insotite de umflarea si/ sau inrosirea articulatiei, precum si de pierderea temporara sau mai stabila a mobilitatii zonei respective. Aceste neplaceri pot fi determinate la orice varsta de artrita, care apare ca urmare a unor boli autoimune, a unor infectii, dar si prin depunerea in articulatie a acidului uric (in guta).”, ne atentioneaza dr. Gabriel Stefanescu, medic specialist ortopedie si traumatologie.

Una dintre cele mai placute activitati de iarna este ski-ul; insa deschiderea sezonului se asociaza si cu o crestere a numarului de pacienti care sufera in urma accidentarilor sau suprasolicitarilor, in special la nivelul articulatiilor genunchiului si a coloanei vertebrale.
Dr. kinetoterapeut Daniela Schor ne anunta ca pregatirea pentru schi trebuie inceputa cu minim 4 saptamani inainte de a iesi cu schiurile pe partie, iar calitatile necesare a fi imbunatatite sunt: forta si echilibrarea musculaturii de fixare a trunchiului - prima ca importanta (cu rol in sustinerea coloanei vertebrale), apoi musculatura membrelor inferioare, cea a membrelor superioare si, nu in ultimul rand, rezistenta fizica generala.

Astfel, specialistii recomanda 3 sedinte saptamanale de antrenare a fortei trunchiului si membrelor inferioare si superioare (plank-uri, genuflexiuni, urcat si coborat scari etc), alternate cu 3 sedinte saptamanale de antrenament cardio-respirator (20 minute de alergare usoara sau mers cu bicicleta la un puls cuprins intre 130-150 batai/ min).

Foto: pixabay.com