Boala Parkinson: nutritia si sportul, factori principali in imbunatatirea calitatii vietii

Cauza aparitiei bolii Parkinson ramane deocamdata necunoscuta, dar cercetatorii considera ca etiologia acestei afectiuni implica o asociere intre factorii de mediu si cei genetici.

Astfel, factorii de mediu implica pe de o parte expunerea precoce sau prelungita la substante poluante chimice sau la pesticide (ierbicide si insecticide), consumul unui drog care poate cauza semnele si simptomele bolii Parkinson (drogul are un efect similar pesticidelor), iar pe de alta parte substantele care blocheaza receptorii de dopamina, intoxicatia cu monoxid de carbon sau cu mangan, hidrocefalia, tumorile cerebrale, hematoamele subdurale, boala Wilson, tulburarile idiopatice degenerative.

Din punct de vedere al cauzelor genetice cunoscute, acestea pot reprezenta mai putin de 5% din totalul cazurilor de Parkinson. Potrivit specialistilor, varsta medie la care este stabilit diagnosticul de boala Parkinson este de 60 de ani, insa, mai nou, una din 20 de persoane, incepe sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani.

'Poate parea surprinzator, dar la unele persoane, simptomele apar la scurt timp dupa 20 de ani. Tratamentul timpuriu poate oferi ani in care simptomele sa nu fie vizibile. Intre 5-10% dintre cazuri,aceste simptome apar pana la varsta de 50 de ani', spune prof. dr. Dafin Muresanu. Specialistii arata ca pe masura ce progreseaza, boala Parkinson devine invalidanta, indiferent de varsta la care survine, impiedicand desfasurarea activitatilor zilnice cotidiene cum ar fi mersul, ingrijirea personala sau hranirea. Simptomele specifice bolii Parkinson sunt tremorul, rigiditatea, lentoarea in miscari si instabilitatea la mers.

Acestea debuteaza insidios si au o evolutie lent progresiva in cativa ani, in fazele avansate asociindu-se si crampele musculare, depresia, tulburarile de comportament si memorie, tulburarile de somn, miscarile involuntare extrem de invalidante de tipul diskineziilor si distoniilor. De precizat este faptul ca aproximativ 50% din totalul persoanelor afectate de Parkinson au dificultati de vorbire si pot fi caracterizate ca vorbind prea incet sau monoton. Unii pot ezita inainte de a vorbi sau vorbesc prea repede.

Nutritia si sportul, factori principali in imbunatatirea calitatii vietii

Chiar daca pana acum tratamentele inovatoare si cercetarea stiintifica medicala nu au condus la vindecarea bolii Parkinson, afectiune care de altfel nu conduce la decesul pacientilor, persoanele afectate de aceasta maladie isi pot imbunatati substantial calitatea vietii prin alimentatie si sport. Astfel, nutritia joaca un rol important in sanatatea bolnavilor de Parkinson. Specialistii propun o paleta specifica de principii pentru dieta alimentara.

Sa se manance mai mult cereale integrale, legume si fructe si la cina sa se consume un pahar de lapte sau iaurt. De asemenea, consumul mare de fasole, care are un continut bogat de levodopa naturala, contribuie la prelungirea eficacitatii medicamentelor de levodopa. In ceea ce priveste consumul de carne, acesta nu poate depasi 50 de grame pe zi, nutritionistii sustinand ca este mai bine sa se manance, in timpul mesei de seara, carne slaba, peste si legume, evitand alimentele cu multa grasime, pentru ca aceasta va afecta absorbirea medicamentelor levodopa.

Totodata,consumul zilnic de ceai verde si cafea poate reduce simptomele Parkinson, contribuind la intarzierea progresarii bolii. Pe de alta parte, specialistii arata ca exercitiile fizice favorizeaza tratamentul bolii, sportul reprezentand factorul fundamental care contribuie la sporirea elasticitatii musculare, dar avertizeaza ca trebuie evitate sporturile intense.


Sursa: Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii
Foto: pixabay.com