3 motive pentru care mancarea nu este doar "combustibil" (iar tu nu esti o masina)

1. Ca si in cazul amorului fizic, placerea joaca un rol crucial in viata noastra.

Fara placere, nu auzim semnalele subtile din corp care ne dau de stire cand si cat sa mancam.

Mai mult, cand negam bucuria adusa de mancare si mancam „pentru ca trebuie”, suntme nesatisfacuti la modul cronic, petrecem enorm de mult timp gandindu-ne la mancare si, cel mai adesea, ajungem sa mancam aiurea.

Si ce se intampla cand calcam stramb? Se face auzita voce interioara care spune „sunt un esec” care este insotita de cat mai multi biscuiti cu putinta.

2. Ne setam mental sa ne fie rusine.

Cand ne spunem noua insine ca „mancarea este doar un combustibil”, ne setam sa ne fie rusine de fiecare data cand mancam ceva ce nu intra in paradigma. Ar fi chiar imposibil, avand in vedere ca mancarea este o componenta inerenta experientei culturale, sociale si emotionale.

Cand nu admitem evidenta (croasantele vor fi mereu asociate Parisului si francezilor, in general), ne simtim vinovati si nu ne putem bucura pe deplin de experientele de celebrare, culturale, sociale etc. Cu alte cuvinte, mancarea incepe sa inhibe tot ceea este posibil in vietile noastre, in loc sa ne sprijine sa fim senzationali.

3. Mancatul este un obicei emotional. Obisnuieste-te cu ideea.

Va exista intodeauna ceva in noi care tanjeste dupa snitel de pui si piure, pentru ca asta era mancarea pe care ne-o facea mama si aceste alimente au o semnificatie emotionala pentru noi. poate ca snitelul cu piure este ceea ce vom amnca mereu cand vom avea nevoie de alinare. Si este in regula.

Trebuie sa fim un pic flexibili in legatura cu mancatul pe baze emotionale, pentru ca, altfel, ne setam sa esuam, sa ne simtim jenati cand suntem „rai”. Si uite asa favorizam rontaitul aiurea.

Bineinteles ca folosirea mancarii pentru a ne alina sufleteste in loc sa ne dezvoltam alte mecanisme de confruntare a problemelor poate fi un ghimpe in coasta sanatatii. Ideea nu este insa sa mancam cartofi prajiti toata ziua. Cei care se chinuiesc cu mancatul pe baze emotionale trebuie sa caute raspuns in alta parte...

Exista multe cercetari care arata ca cei care sunt constant la dieta sunt mai predispusi sa manance in exces in caz de depresii, anxietate si temeri de toate felurile. Pe cand cei care nu-si pun zagaz poftelor intr-un mod atat de drastic, experimenteaza contrariul si li se taie pofta de mancare in situatii intens emotionale. Putem deci conchide ca cei care mananca in urma pulsiunilor emotionale si se opresc din dieta si/sau se simt vinovati de cea au facut incep sa-si creeze o serie de mecanisme de adaptare care nu se mai bazeaza pe mancare. Bolnavii „cronici” de dieta, nu.

Mai mult, avand in vedere accesul amplu la o mare varietate de tipuri de alimente (ceea ce inseamna ca ne permitem si avem acces fizic la mancaruri sanatoase), cei care nu tin dieta fac, in general, alegeri in concordanta cu starea lor de sanatate, fara a se limita, caci au mai multa incredere si se adapteaz amai usor senzatiilor de foame, satietate, dar si nevoilor biologice.

Sursa: mindbodygreen.com