Somnul linistit

De retinut

▪    Cand oamenii adorm, ei trec prin trei stadii ale somnului linistit: N1 (somnolenta), N2 (somn superficial) si N3 (somn profund).

▪    In timpul noptii, aceste stadii ale somnului linistit alterneaza cu perioade de somn REM (cu vise).

▪    Somnul linistit este importanta pentru ca ajuta la refacerea organismului.

Pana intr-o anumita masura, conventia descrierii oamenilor drept “cazand” in somn face o paralela cu schimbarile tiparelor undelor cerebrale la debutul somnului non-REM. Cand esti treaza, miliarde de celule ale creierului primesc si analizeaza informatii senzoriale, coordoneaza comportamente si mentin functiile corpului prin trimiterea de impulsuri electrice de la una la cealalta. Daca esti complet treaza, EEG-ul va inregistra o activitatea dezordonata, neregulata.

Odata ce ochii ti se inchid si celulele nervoase nu mai primesc input vizual, undele cerebrale se linistesc intr-un tipar stabil si ritmic de aproximativ 10 cicluri pe secunda. Acesta este un tipar de unde alfa, caracterizat printr-o stare de trezie calma, relaxata.

Tranzitia spre somnul linistit este una rapida care ar putea fi asociata apasarii unui intrerupator - adica fie esti treaza (apesi pe ON), fie adormta (apesi pe OFF), conform cercetarii.

Unele centre si trasee cerebrale stimuleaza intregul creier spre trezire; altele promoveaza adormirea. O substanta chimica pe nume hipocretina pare a juca un rol important in reglarea apasarii intrerupatorului intre stadii si in mentinerea noului stadiu. Interesant este ca oamenii cu narcolepsie sufera de lipsa de hipocretina si, prin urmare, trec frecvent inainte si inapoi intre somn si veghe.

Daca nu apare ceva care sa disturbe procesul, vei trece prin trei etape ale somnului linistit.

Etapa N1: Somnolenta

Cand faci tranzitia de la veghe spre somnul superficial, stai cam cinci minute in etapa N1. In mod normal:

▪    Pe EEG, undele cerebrale predominante incetinesc la sapte cicluri pe secunda, un tipar numit unde theta.

▪    Temperatura corpului incepe sa scada, muschiis e relaxeaza si ochii se misca incet dintr-o parte in alta.

▪    Oamenii din etapa N1 a somnului poerd contactiul cu realitatea inconjuratoare, dar pot fi treziti foarte usor.

In orice caz, nu toata lumea experimenteaza somnul N1 in acelasi fel: daca sunt treziti, unii isi amintesc ca sunt somnorosi, altii simt ca au dormit.

Arhitectura somnului

In timpul noptii, un om cu un somn normal se 'misca' intre diferite etape ale somnului conform unui tipar predictibil, alternand somnul linistit (non-REM) cu cel cu vise (REM). Cand aceste etape sunt puse pe o diagrama, numita hipnograma, diferitele niveluri seamana cu desenul conturului unui oras. Expertii in somn numesc acest tipar arhitectura somnului.

La un adult tanar, arhitectura normala a somnului consta in patru sau cinci perioade alternande non-REM si REM. Cea mai mare parte a somnului profund are loc in prima parte a noptii. Pe masura ce noaptea progreseaza, perioadele de somn REM se lungesc si alterneaza cu etapa N2 de somn superficial. Mai tarziu in viata, conturul orasului se schimba, cu mai putin somn profund N3 si mai mult somn somnolenta din etapa N1 si, deci, mai multe treziri.

Etapa N2: Somnul superficial

Aceasta etapa de somn adevarat dureaza intre 10 si 25 de minute. Petreci cam jumatate de noapte in etapa N2. Aceasta etapa implica urmatoarele:

▪    Ochii iti sunt imobili si bataile inimii si respiratia sunt incetinite raportat cu trezia.

▪    Activitatea creierului este neregulata. Unde largi si lente se amesteca cu izbucniri scurte de activitate numite fusuri de somn, cand undele cerebrale accelereaza vreme de jumatate de secunda sau poate mai mult.

▪    Schitele EEG arata si un tipar numit complexul-K, despre care oamenii de stiinta cred ca reprezinta un fel de sistem integrat de vigilenta care sa te ajute sa te trezesti, la nevoie. Complexurile-K pot fi provocate de anumite sunete sau alti stimuli externi si interni. Daca soptesti numele cuiva in timp ce este in somn N2, complexul-K va aparea pe EEG.

Etapa N3: Somnul profund

In aceasta etapa, cunoscuta ca somnul profund sau somnul undelor lente, creierul devine mult mai putin reactiv la stimulii externi, ceea ce-nseamna ca este mai greu sa te trezesti. Somnul profund pare a fi timpul ideal pentru corp sa se refaca si sa se repare. In mod nroma, in aceasta etapa:

▪    Unde cerebrale ample, lente, numite unde delta sunt personajul principal pe EEG.

▪    Respiratia este neregulata. Scade tensiunea si pulsul cum aproximativ 20% pana la 30% mai jos decat pragul din starea de veghe.

▪    Fluxul sangvin este mai putin directionat spre creier, care se raceste considerabil.

▪    La inceputul acestei etape, glanda pituitara elibereaza un hormon de crestere care stimuleaza cresterea tesuturilor si repararea musculara.

▪    Nivelurile de substante din sange care activeaza sistemul imunitar cresc, ducand la amplificarea posibilitatii ca somnul cu unde lente sa ajute organismul sa se apere de infectii.

In mod normal tinerii petrec cam 20% din somnul lor in perioade de jumatate de ore de somn profund (care pot dura pana la o ora), dar somnul profund aproape lipseste la persoanele de peste 65 de ani.

Cei care nu dorm profund se trezesc obositi. Cand cineva este privat de somn si ajunge, in sfarsit, sa adoarma, va trece repede peste etapele de somn superficial si va sta mai mult in somn profund. Ceea ce arata cat este de esential acesta pentru functionarea fizica optima a unei persoane.