Adevarat sau fals? 5 Mituri despre peste

1) Pestele contine mercur, de aceea este indicat sa limitam consumul de peste. Pestele contine, intr-adevar, mercur din cauza poluarii. Concentratii mai mari de mercur se gasesc, in general, in pestele oceanic (mai putin in cei de crescatorie, in general somonul). Pestele de apa dulce (mai sigur din acest punct de vedere) nu ofera, de obicei, aceleasi avantaje ale grasimilor sanatoase din pestele oceanic. Din cauza acestui mercur este, intr-adevar, bine sa nu exageram in privinta consumului de peste. Avem, ca sursa alternativa/complementara de grasimi bune, samburii cruzi si uleiurile extravirgine (si nepreparate termic). 2) Consumul de peste creste riscul accidentelor vasculare. Fals. Nu pestele in sine este cel care creste acest risc, ci modul nesanatos de preparare a lui. Pestele prajit poate creste, intr-adevar, acest pericol, din cauza transformarilor care au loc la nivelul grasimilor. Uneori si pestele fript sufera transformari nocive. Pestele fiert sau preparat la cuptor elimina aceasta problema. Acest mod sanatos de preparare ii conserva pestelui de calitate superioara rolul de aliat al vaselor de sange. 3) Pestele este bun pentru inima. Adevarat in general (daca il consumati altfel decat prajit sau fript). Pestele care ajuta cel mai mult sanatatea inimii este pestele oceanic gras. (Pestele de apa dulce este mai sarac in grasimi benefice inimii.) Exista si soiuri de pastrav destul de bogate in Omega 3. Pe de alta parte, cateva specii de apa dulce fac mai mult rau decat bine sistemului cardiovascular (singurul frecvent consumat dintre acestea este somnul, bogat in grasimi saturate). 4) Pestele este mai dietetic decat alte tipuri de carne. Nu putem generaliza, deoarece exista multe feluri de peste si, bineinteles, depinde si cu ce comparam pestele. Pestele slab este, in general, mai dietetic decat carnea slaba de pui. El intra, sub acest aspect, in aceeasi categorie cu carnea slaba de pasare ecologica/”de curte” si carnea slaba de vita (atentie, nu cea de vitel sau de manzat, care au un raport mai mare intre calorii si proteine!). Carnea slaba de peste salbatic (de exemplu “crapul de Dunare” sau “pastravul de munte”/“pastravul de rau”) nu are grasime aproape deloc: de aceea, raportul proteine/calorii este foarte ridicat, cel putin la fel de mare ca al carnii de vanat terestru (caprioara, iepure salbatic). 5) Pestele nu tine de foame. Pestele slab nu tine, intr-adevar, prea bine de foame, singura explicatie fiind cea legata de continutul caloric scazut. Pestele gras, in schimb, potoleste foamea destul de eficient.