Lista neagra a alimentelor din comert. Margarina

Cand margarina a castigat teren pe piata, multi consumatori au fost atrasi de pretul ei mai scazut decat al untului, dar si de “grasimea vegetala”, “mai dietetica”. Au aparut apoi, treptat, tot felul de informatii cum ca, de fapt, margarina ar fi daunatoare sanatatii. Exista si “sustinatori” ai margarinei. Majoritatea lor recunosc ca margarina are unele neajunsuri, dar considera ca acestea sunt exagerate de catre “adversarii” sai si ca intre margarina si unt “raul cel mai mic” este, in mod cert, margarina. Care este, de fapt, adevarul? Margarina contine grasimi trans. Exista 4 categorii de grasimi: grasimi saturate (in general, dar nu exclusiv de origine animala), grasimi mono-nesaturate, grasimi poli-nesaturate si grasimi trans. Grasimile trans sunt singurele care nu se gasesc in stare naturala. Ele sunt obtinute prin incalzirea si hidrogenarea grasimilor nesaturate vegetale, in scopul de a transforma grasimile nesaturate in niste grasimi solide (de exemplu, acidul oleic, mono-nesaturat – o “grasime buna”, este transformat in acid elaidic – grasime trans, prezent in margarina). Sunt grasimile trans nocive pentru organism? Fiind sintetice, obtinute prin transformarea radicala a unor grasimi naturale nesaturate, grasimile trans sunt niste grasimi la care omul, ca specie, nu se putea adapta in doar 60 de ani. Pana la un punct, grasimile trans se comporta asemanator “grasimilor rele”, saturate. Totusi, grasimile trans, din margarina si din multe alte produse din comert, sunt mult mai nocive fata de cele saturate. Care sunt, concret, “pacatele” grasimilor trans, regasite in margarina? Ele cresc colesterolul rau, in acelasi mod cu grasimile saturate, degradand sistemul cardiovascular. In plus fata de grasimile saturate, grasimile trans: - scad nivelul colesterolului bun, astfel ca efectul lor asupra sistemului cardiovascular este mult mai nociv decat cel al grasimilor animale; - conform mai multor studii, s-a dovedit in mod clar ca ele cresc riscul de cancer. Studiile nu au reusit sa se puna totalmente de acord asupra a cat de periculoasa este, exact, aceasta influenta; - grasimile trans provoaca depresie, fapt dovedit incontestabil de cercetatori. Grasimile trans (hidrogenate) se gasesc in margarina, in numeroase alte produse din comert (biscuiti simpli/cu crema, napolitane, pateuri, cornuri etc.) si (in forme asemanatoare ca si efect) in prajeli (fast food sau gatite in casa, prin prajirea uleiului/a unor produse animale cu continut mare de grasime; de aceea pestele este sanatos sa nu il prajim ori frigem). Efectul cel mai nociv, dintre sursele de grasimi trans, il are margarina. Aceasta din simplul motiv ca, exceptand apa (plus sarea si adaosurile de aditivi si de vitamine), margarina contine, in general, doar grasimi trans. Margarina este, realmente, un concentrat de grasimi trans, foarte nocive. Margarina este, deseori, daunatoare si prin aditivii folositi, unii dintre acestia potentand “rezultatele” nefaste ale grasimilor trans. Spre exemplu, sorbatul de potasiu - conservant – E202 si norbixina – colorant carotenoid – E160b, folosite in general in margarine, pot (printre alte efecte nedorite) in anumite conditii sa provoace astm. Astmul si bolile cardiovasculare reprezinta, stim bine, o combinatie sinistra. In functie de tipul de margarina si de cel de unt, margarina poate avea sau nu mai putine calorii decat untul. De multe ori, ea nu este “mai dietetica” decat untul si, oricum, eventualele diferente sunt mici. In orice caz, un posibil “avantaj dietetic” fata de unt ar fi chiar ultimul lucru la care sa ne gandim in cazul margarinei! Recomandarea noastra: Daca va este pofta de margarina sau de unt, spuneti “NU” ambelor alimente si alegeti nuci, migdale ori seminte de dovleac crude. In cazul in care “trebuie” sa alegeti intre unt si margarina, alegeti untul!